Impactul nasol pe care îl are internetul rapid asupra sănătății tale

Articolul a apărut inițial pe Motherboard.

Privarea de somn e o problemă în multe țări dezvoltate, care poate tulbura activitatea cognitivă și cauza un număr de alte consecințe individuale și sociale. Lipsa somnului a fost corelată cu pierderi de miliarde de dolari, până la o șesime din toate accidentele rutiere din Statele Unite, și un risc amplificat pentru boli cronice. Motivul pentru această lipsă cronică de somn se datorează unei combinații de factori. Orele prelungite de lucru, stresul și relațiile interpersonale au fost învinuite pentru epidemia de insomnie. Mai nou, un studiu susține că internetul de mare viteză are și el o parte din vină, pe puțin.

Acest studiu, publicat săptămâna trecută în Journal of Economic Behavior and Organization și finanțat de către Consiliul de Cercetare Europeană, sugerează că accesul la internet de mare viteză cauzează ca oamenii să piardă până la 25 de minute de somn pe noapte, în comparație cu cei care nu dispun de internet de mare viteză. E primul studiu care aprofundează legătura de cauzalitate dintre accesul la internet broadband și privarea de somn.

Așa numita „digitalizare a dormitorului”, definită de incapacitatea de a ne despărți de telefoane/laptopuri/televizoare înainte de a ne culca, a fost deja corelată cu diverse tulburări ale somnului. Lumina de la smartphone și computere suprimă producția de melatonină, care regulează ciclurile de somn. Mesajele din toiul nopții deranjează perioada de somn, iar dependența de internet a fost citată ca o cauză majoră în privarea de somn. Deci, e posibil ca un internet de calitate să joace un rol în tulburarea somnului?

O echipă de cercetare condusă de Francesco Billari, profesor de demografie de la Universitatea Bocconi din Milan, a apelat la Germania, care are date extensive despre comportamentul de somn și tehnologia folosită de cetățeni. Ba mai mult, țara trece și printr-o pierdere economică masivă din cauza privării de somn, aproximativ 60 de miliarde de dolari pe an, dar are și o diviziune telecom bine documentată, rezultatul partiției din timpul Războiului Rece.

După căderea Zidului Berlinului din 1989, multe regiuni din Germania de Est au adoptat tehnologia de fibră optică (OPAL), care s-a dovedit a fi incompatibilă cu tehnologia DSL mai răspândită prin țară. Diferența dintre OPAL și DSL este tehnică, însă cel mai important aspect este incompatibilitatea rețelelor. Așa că DSL a devenit standardul pentru internetul de mare viteză din Germania, care a impus bariere semnificative pentru adoptarea tehnologiei broadband în Germania de Est.

Pe baza datelor privind localizarea confidențială din studiul socio-economic german, care a analizat un eșantion reprezentativ din gospodăriile germane din 1984, pe o gamă largă de probleme, inclusiv somnul și utilizarea PC-urilor, cercetătorii au putut determina modul în care privarea de somn este legată de internetul de mare viteză prin compararea acestora cu penetrarea internetul broadband în țară.

Așa cum au descoperit și cercetătorii, accesul la internet de mare viteză „promovează utilizarea excesivă a mediei electronice”, și deja s-a demonstrat că sunt în detrimentul unui somn de durată și calitativ. Efectele accesului la internet de mare viteză au fost în mod special atenuate la generațiile mai tinere.

„Internetul de mare viteză te îmbie să stai până târziu, să te joci sau să stai pe internet și să-ți petreci timpul online, pe social media”, au concluzionat cercetătorii. „Ținând cont că oamenii au început să conștientizeze importanța unui somn calitativ și cantitativ pentru sănătatea și productivitatea lor, dispunerea de mai multe informații despre riscurile asociate cu utilizarea tehnologiei seara poate promova unui somn mai sănătos, iar efectele asupra stării de sănătate să devină mai neglijabile.”