Am fost în Ferentari și Rahova să văd unde a ajuns familia evacuată de BOR

FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

Am fost în Ferentari și Rahova să văd unde a ajuns familia evacuată de BOR

În România, autoritățile și-au făcut aproape un obicei din a evacua familii din imobile, în pragul iernii, pentru că legea se aplică abia de la 1 decembrie.

Azi se împlinește o lună de când o familie de 18 persoane, printre care și doi bebeluși de câteva luni, a fost evacuată dintr-o casă a Arhiepiscopiei Bucureștilor. BoR i-a scos pe oameni în stradă pe șapte noiembrie pe motiv că imobilul din Regina Maria în care stăteau e grav avariat și urmează să-l repare. Iarna. După trei zile de dormit și protestat în stradă, Cătălina Lăcătuș, copiii și nepoții ei au plecat din casa în care au stat timp de doi ani.

Publicitate

Familia a primit 9 702 de lei de la Mitropolie și s-a împărțit în două: în Ferentari și în Rahova

Înainte să fie evacuate, cinci persoane din familia Lăcătuș care aveau la rândul lor familii au primit câte o somație să părăsească locuința. Pe fiecare dintre ele scria că Arhiepiscopia le pune la dispoziție gratuit un apartament cu două camere în care să locuiască timp de șase luni, așa că oamenii au crezut că le dă la fiecare câte unul.

Arhiepiscopia nu le-a mai dat casă, ci o sumă de 9 702 lei să plătească chiria unui apartament cu trei camere din Ferentari, pe care Cătălina Lăcătuș a trebuit să-l găsească înainte. Nu aveau cum să încapă 18 persoane în trei camere la bloc, așa că au mai închiriat o garsonieră minusculă dintr-un ghetou din Rahova.

Citește și: Am fost să văd unde ajung familiile din București care-s date afară, iarna, din casele în care locuiau

Cătălina a plătit avansul și chiriile până în luna februarie pentru apartamentul din Ferentari și garanția și o lună de chirie pentru garsoniera din Rahova. Cătălina este femeie de serviciu la opt scări de bloc și pentru că nu face față volumului zilnic de muncă, unul dintre băieți merge cu ea să o ajute. Cu banii strânși, femeia a cumpărat două paturi, frigider, masă și scaune, pentru că apartamentul era nemobilat, iar proprietarul nu i-a lăsat să aducă nimic din casa din care au fost evacuați.

Deși România e țara cu cei mai mulți proprietari de locuințe din Uniunea Europeană - 96,1%, 60% din romii din România nu au o locuință proprie. Mai mult, media de locuire publică în Uniunea Europeană, care include și locuințele sociale, e de 30%, în timp ce în România e de doar 2%.

Publicitate

Distanța de acasă până la școală a crescut de patru ori

Apartamentul din Ferentari e într-un bloc dintr-un complex rezidențial construit recent. Ca să ajung acolo, iau autobuzul 117 de la Unirii, chiar din fața dealului Mitropoliei și mă dau jos la capăt. Drumul durează cam 40 de minute, în funcție de trafic.

Aici stau șapte adulți, printre care și Cătălina Lăcătuș, și șase copii. Cinci dintre ei merg la o școală din zona Budapesta. De unde stăteau înainte făceau un sfert de oră până la școală. Din Ferentari fac o oră.

Copiii îmi spun că le plăcea mai mult în casa de pe Regina Maria. Acolo nu se lua nimeni de ei că sunt gălăgioși și puteau să se joace în curte toată ziua. Isabela, una dintre fetițe, stă în pat și colorează. E singura care zice că e mai frumos aici. Când o întreb de ce, zâmbește rușinată și se uită la Cătălina. Femeia povestește că celor mici le place să facă baie în fiecare seară. Înainte se spălau și doar o dată pe săptămână. Pentru că nu aveau apă curentă, aduceau apă din Dâmbovița sau din fântânile arteziene de la Unirii.

Dosare depuse la Primăria Sectorului 4 pentru ajutor de urgență și locuință socială

După ce s-a mutat în apartamentul din Ferentari, Cătălina Lăcătuș s-a dus la Primăria Sectorului 4 să se intereseze ce acte trebuie să depună pentru un ajutor de urgență care le-ar plăti 75% din chirie. Mai are de strâns niște documente și speră să depună dosarul până de sărbători.

„Pe cei care au problema asta îi ajutăm timp de doi ani să le plătim 75% din chirie, cu posibilitate de prelungire de încă un an. Și locuința socială tot pe o perioadă delimitată i-o dai, până când persoana își rezolvă problema locativă. Se consideră că în acești doi ani, familiile acestea trebuie să găsească o soluție: fie să primească o casă de la Primăria Capitalei care a făcut retrocedarea, fie de la noi dacă avem, fie să-și rezolve singure problema locativă”, spune Cristian Zărescu, consilierul primarului Sectorului 4.

Publicitate

În momentul de față, Primăria Sectorului 4 are aproximativ 800 de cereri pentru locuințe sociale și nicio locuință. „Unele dintre ele sunt cazuri sociale, alții - evacuați din case naționalizate. Mulți dintre ei stau cu chirie plătită de noi”, adaugă Zărescu.

Citește și: De ce a ajuns o familie să fie scoasă în stradă de BOR și ignorată de autorități

Nici dosarul pentru locuința socială nu l-a putut depune încă, pentru că trebuie să aștepte să primească de la șeful ei adeverința de salariat.

Copiii Cătălinei au buletine în sectoare diferite, unele obținute pe pile, ca să poată să se angajeze și să-i trimită pe cei mici la școală. Alexandra, care are 17 ani jumate și e mama unui băiețel de patru luni, are domiciliul în sectorul 1. S-a dus la Primăria de care aparține să ceară ajutor de urgență și i-ar fi spus că nu poată să depună dosar pentru că e minoră. I-ar fi oferit să o cazeze la un adăpost pe ea și pe bebeluș, dar fata nu vrea să se despartă de familia ei.

Trăiește într-un ghetou din Rahova și și-a pierdut locul de muncă

Până la Piața Rahova iau tramvaiul 32 de la Unirii. Cobor la a șaptea stație, mai merg câteva minute pe jos și ajung la niște blocuri de patru etaje, cu tencuiala scorojită, numerotate cu P. Se numesc ghetouri.

Într-unul din ele s-au mutat după ce au fost evacuați, Marius Lăcătuș, de 25 de ani, unul din copiii Cătălinei, împreună cu soția și cei trei copii ai lor. Pe scara blocului se simte un miros înțepător de canalizare. La fiecare etaj sunt 12 garsoniere și haine proaspăt spălate atârnate pe sârme. În încăperea cu doi pereți roz și unul galben pe care se plimbă un gândac încap două canapele, un televizor, o bibliotecă plină cu jucării și câteva rafturi cu haine. Pe una din canapele stau două fetițe împreună cu tatăl lor: Luci, 4 ani, și Simona, 5 ani. Niciuna dintre ele nu merge la grădiniță.

Publicitate

Citește și: Am un magazin în Ferentari și astea-s poveștile oamenilor care i-au trecut pragul

Pe cealaltă canapea stau Eva, mama fetelor, căreia nu-i dai cei 21 de ani pe care-i are, și bebelușul lor de aproape două luni. Miroase a prăjeală. E puțin trecut de ora prânzului și tocmai au mâncat cartofi pai. „De o săptămână cred că numai cartofi le-am dat la fete, ba prăjiți, ba piure”, îmi spune Eva.

Marius nu a mai primit salariul de două luni. A lucrat în construcții, fără carte de muncă, și șeful nu l-ar mai fi plătit pe el și pe alți 12 colegi. Acum își caută alt job și sună la toate anunțurile din ziar. Internet nu are. Într-o zi a citit un anunț în care scria că se caută muncitori necalificați pentru o construcție la Universitate, cu plata pe zi, 70 lei. A sunat la numărul de telefon, a fost chemat pe șantier și când a ajuns acolo, i-ar fi spus că nu au nevoie de muncitori.

Eva, 21 de ani

Părinții au ratat ajutorul pentru nou-născuți

Eva a născut acum două luni la o maternitate de stat și nu a dat șpagă. Spune că atunci „când nu dai bani, medicii nu prea te bagă în seamă ca pe alții care dau”. Nimeni din spital nu le-a spus ce drepturi au. Într-o zi, pe stradă, o femeie le-a dat un pliant și le-a zis că Primăria Municipiului București dă ajutor de 2 500 de lei pentru nou-născuți.

Când bebelușul a împlinit o lună și o săptămână, Eva și Marius s-au dus la Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București să depună dosarul pentru ajutorul de 2 500 de lei promis de Gabriela Firea. Au tras la xerox actele necesare și au vrut să completeze cererea. Marius nu a făcut nicio clasă, dar a învățat singur să citească. Eva are opt clase, dar le-a făcut la o școală în limba maghiară, așa că știe să citească, dar nu înțelege foarte bine dacă e scris în limba română. În fața ghișeului au făcut așa: Marius a citit cererea cu voce tare și Eva a completat spațiile libere de după cuvinte.

Publicitate

Când au înmânat dosarul, funcționara le-a spus că au venit cu o săptămână mai târziu. Ajutorul se dă în maximum o lună de la nașterea copilului. Eva și Marius au rupt cererea și s-au întors acasă. Pentru c-au crezut că e vina lor, Marius a mai citit o dată, cu atenție, pliantul. Nici vorbă de informația cum că ajutorul se dă doar până când copilul împlinește o lună. Informația asta există doar pe site-ul DGSAMB. Ghinion, dacă n-ai internet.

Zilele astea, Marius Lăcătuș și soția lui trebuie să plătească chiria. Dacă n-o să-și găsească de lucru și nu vor putea obține cei 600 de lei, o să se mute toți în apartamentul din Ferentari. Dar riscă să fie dați afară de acolo, fiindcă ar fi prea mulți pentru două camere. Până atunci, părinții sunt îngrijorați că mai au doar trei pamperși și nici nu știu ce o să mănânce în seara asta.

Marius îngână ceva în ungurește. Îl întreb ce a zis și Eva îmi traduce. „Mâncăm pâinea lui Dumnezeu”.

Notă: Dacă vrei să ajuți familia lui Marius Lăcătuș cu alimente neperisabile și scutece pentru bebeluși, ne poți scrie la contact-romania@vice.com.