Publicitate
Tech by VICE

Bogații au parte până și de microbi mai buni decât săracii

Totul, de la ce mănânci la locul în care trăiești sau muncești, afectează microbii pe care îi ai în tine.

de Becky Ferreira
02 Decembrie 2019, 5:00am

Petrecere de bogați de Anul Nou. Fotografie de PYMCA/Universal Images Group via Getty Images 

Corpurile noastre găzduiesc o abundență de organisme minuscule, numite colectiv microbiom, care sunt esențiale pentru sănătatea și longevitatea omului. Dar nu toate microbiomurile sunt egale, conform unui eseu publicat pe 26 noiembrie în PLOS Biology care arată că accesul la microbii sănătoși este profund legat de discrepanțele sociale și economice.

O echipă condusă de Suzanne Ishaq, profesor asistent la Universitatea din Maine și expert în microbiomul animalelor, prezintă exemple ale sensibilității microbiomului uman în funcție de inegalitățile din domeniul sănătății, nutriției și standardele sigure de mediu. Această „inegalitate microbiană”, cum o numește eseul, pune întrebarea dacă un microbiom sănătos ar trebui să fie „un drept” sau „o obligație legală” pentru guverne de a o obține în numele oamenilor.

„Ceea ce mănânci și stilul tău de viață pot avea un impact dramatic asupra microbilor intestinali pe care-i aduni și asupra beneficiilor sau dezavantajelor derivate din ei”, a spus Ishaq. „Dacă nu ai acces la o dietă de calitate, poți suferi efectele de a nu avea acei microbi benefici și produsele lor într-un mod pe care nici nu ți-l imaginezi.”

Lacunele în sănătatea mircobiană pot apărea înainte ca o persoană să se nască, pentru că unii dintre cei mai importanți microbi sunt întreținuți prin uter. Microbiomul fetusului este influențat de accesul mamei la mâncare sănătoasă, precum și de nivelul său de stres, care poate fi amplificat de inechitățile economice. Posibilitatea unui concediu de maternitate sau sprijinului social afectează perioada de timp pe care noile mamele o pot dedica alăptării bebelușului, care este un alt factor critic pentru crearea unui microbiom sănătos.

Populațiile cu acces la o nutriție de calitate vor avea o sănătate fizică și mintală mai bune decât cele fără acces, iar acest lucru se reflectă la nivel microbian. Calitatea ecologică a clădirilor în care locuim și lucrăm afectează, de asemenea, microbii pe care-i avem în interiorul nostru, așa cum face și apropierea noastră de spațiul verde sau, din contră, proximitatea față de locurile industriale și agricole care poluează.

Ishaq a analizat aceste legături în cercetările ei, de-a lungul anilor, și a hotărât să predea un curs special pe acest subiect la Universitatea din Oregon peste vară. 15 studenți de la diverse specializări au participat la cursul său și sunt acum coautori ai noii lucrări. Pentru că majoritatea de la curs nu studiau știința, eseul are o abordare interdisciplinară care concluzionează implicațiile legale și politice ale inechității microbiene, pe lângă dimensiunea medicală.

„Erau de fapt mult mai familiarizați cu politicile sociale decât eram eu, datorită studiilor lor, ceea ce a fost foarte tare”, a spus Ishaq despre studenții săi.

Una din întrebările pe care le-a explorat echipa a fost dacă un microbiom sănătos poate fi considerat un drept al omului sau o obligație legală. O lucrare din 2011 a atins acest subiect prin arhivarea țesutului uman, dar nu a existat niciodată un caz legal major care să stabilească cine deține microbiomul unei persoane sau dacă oamenii au dreptul legal la un microbiom sănătos.

Din perspectiva lui Ishaq și a colegilor ei, dinamica naturală a microbiomului sugerează că argumentele legale ar trebui să sublinieze mai degrabă accesul la microbi sănătoși decât cine deține legal microbiomul unei persoane.

„Culegi și elimini sute de mii de celule microbiene în fiecare zi, încât să gândești că ceea ce este în intestinul tău e complet al tău e greșit. Sunt mai degrabă pasagere decât lucruri pe care le deții”, explică Ishaq.

În alte cuvinte, microbii sănătoși ar putea fi clasificați ca o resursă esențială sau un drept comun, precum apa potabilă, mediul sănătos și calitatea sănătății. Ishaq speră că eseul va încuraja cercetătorii din mai multe discipline să se gândească la microbiomul uman atât ca un reper al inegalității sociale, cât și ca o hartă de parcurs pentru a crea o punte între aceste discrepanțe.

„Chestia asta tinde să-i afecteze mai degrabă pe oamenii care nu au fost nici măcar implicați în poluarea apei, deversarea de chimicale sau cultivarea excesivă a mâncării”, spune ea.

Adresarea acestei probleme necesită restructurarea societăților noastre la o scară largă, pentru a asigura că micile forme de viață din interiorul nostru prosperă, astfel încât să o facem și noi.

Articolul a apărut inițial în VICE US.

Tagged:
stres
sanatate
Bani
om de stiinta
saracie
bogati
o viata mai buna
microbi
inegalitate sociala