Cei care nu tac

Jurnaliștii pedepsiți că au vorbit despre șefii lor care dădeau știri false în interes personal

Seria „Cei care nu tac”, realizată de VICE împreună cu Fundația Friedrich Naumann, spune poveștile unor români care și-au asumat riscuri pentru a vorbi despre nereguli și nedreptăți în instituțiile și companiile în care lucrează.

de Mihai Ghiduc; fotografii de Andrei Pungovschi
30 Septembrie 2019, 10:38am

Acum trei ani, o dezbatere despre situația instituțiilor audiovizuale de stat din România aproape a dus la concedierea a doi jurnaliști din Radio România Actualități (RRA), Alexandru Rusu și Cătălin Gomboș, pentru că au spus, în public, adevărul despre o serie de știri false difuzate pe post, menite a manipula în interesul președintelui director general din acea vreme, Ovidiu Miculescu.

Dezbaterea, numită Distrugerea TVR și Radio România. Accident sau intenție?, a fost organizată de clubul de presă Frontline, iar printre invitați s-au aflat și Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, jurnaliștii Liviu Mihaiu de la TVR și Cătălin Tolontan, de la Gazeta Sporturilor.

„A fost o chestie de context și ne-am ridicat: haideți să vă spunem noi ce este în radio. Toți au rămas blocați. Spre deosebire de TVR, unde erau o gaură mare de bani și scandaluri, imaginea radioului, promovată cu foarte mare grijă, era că merge bine, scoate și un mic profit, nu-i controversat”, spune Cătălin Gomboș. „Părea locul cel mai puțin afectat de cancerul care roade de ani de zile TVR. Deși în sală erau mai mulți oameni din televiziune, gunoiul măturat sub preș atâta timp în Radio a reușit să ia fața scandalurilor obișnuite din TVR”, spune și Raluca Feher, organizatoarea dezbaterii.

Dintr-o dată, radioul public devenise subiect de discuție.

gombos
Cătălin Gomboș

Cu doar o lună înainte, Georgică Severin, pe atunci președinte al Comisiei de Cultură a Senatului, în prezent președinte director general al Societății Române de Radio, a depus în Parlament un proiect de lege care prevedea separarea funcțiilor de președinte și director general atât la SRR, cât și la televiziunea națională. Până în acel moment, funcțiile astea erau cumulate, ocupate de o singură persoană, ceea ce însemna, pe lângă o concentrare a puterii și avantaje financiare, că numirile erau exclusiv politice. Legea propunea un președinte numit politic și un director general ales prin concurs.

Ovidiu Miculescu, președinte director general al SRR în acea vreme, n-a fost încântat de această decizie, însă a ales să o atace într-un mod manipulator. Pe 27 februarie 2016, Radio România Cultural lansa petiția „Nu distrugeți cultura la Radio România!”, în care spuneau, printre altele, că „amestecarea atribuțiilor de conducere, perturbarea lanțului de decizie, ar induce ideea că politicul poate avea o influență tot mai directă asupra actului editorial”. „Au adus petiția în redacție, ca să semneze lumea și eu n-am vrut, pentru că legea nu spunea aia. Atunci m-au luat la ochi”, povestește Gomboș.

Și Rusu și Gomboș sunt jurnaliști cu experiență. Primul lucrează în radio din 1991. A început la Tineret, cu emisiunea Maraton blue-jeans, apoi a lucrat la Actualități, cu Maraton de duminică. În prezent realizează Serviciu de Noapte, tot pe Radio România Actualități. Cătălin Gomboș lucrează din 2001. A fost la Internațional câțiva ani, corespondent de război o bună bucată, apoi corespondent la Chișinău, unde a contribuit și la lansarea postului. De când s-a întors, de șapte ani, este la Redacția Informații.

Nu e de mirare că, la dezbatere, toată lumea a fost atentă la ce au avut de spus când au denunțat campania manipulatorie inițiată de conducerea radioului împotriva proiectului de lege. „Am subliniat din start că tot ce zic este sub pălăria avertizorului”, explică Alexandru Rusu. Gomboș a povestit despre știri neverificate care au intrat pe post și despre inducerea în eroare a unor organizații internaționale, pentru a obține reacții împotriva legii. „Adică ăia dăduseră, fiind dezinformați, un comunicat de condamnare a unei situații care, dacă s-ar fi întâmplat, era într-adevăr gravă”, explică Cătălin Gomboș.

Discuția a fost transmisă live, pe Internet, iar a doua zi, Cătălin Tolontan a publicat, pe blogul său, întreaga poveste. Acuzațiile au fost completate și de Pagina de Media, care a găsit exemple concrete de știri manipulatoare.

Ovidiu Miculescu conducea cu o mână de fier RRA din iulie 2012, după ce ajunsese în Consiliul de Administrație al instituției în 2010, la propunerea PSD. Încă de la numire, activitatea sa a stârnit controverse, pentru că, era în același timp manager în cadrul Societății Naționale de Radiocomunicații (SNR). Astfel, Miculescu a ajuns să reprezinte atât RRA cât și SNR în cadrul unui grup de lucru care gestiona contractele dintre cele două instituții. Negocia el cu el. În 2013, ANI declara că aceasta era o situație clară de incompatibilitate, însă Miculescu a refuzat să demisioneze și a tras de timp patru ani, până când soluția a rămas definitivă printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În primăvara lui 2016 era președinte-director general al RRA și găsise trei jurnaliști incomozi la el în curte. „Au început imediat represaliile”, povestește Gomboș. „Redactorul-șef adjunct, Nicu Popescu – care încă este interimar, de atunci –, ne-a făcut plângeri la Consiliul de onoare. Ne acuza că am fi spus că în Radio este cenzură. Ceea ce, printr-un noroc, n-am zis.”

Consiliul de onoare i-a achitat pe cei trei jurnaliști și lucrurile păreau să se stingă, mai ales că inclusiv Consiliul Național al Audiovizualului a stabilit, în aprilie 2016, că respectiva campanie chiar era manipulatoare și a sancționat radioul cu o somație, al cărei raport avea 20 de pagini. „Au scris că Radioul a încălcat Legea Audiovizualului, că a manipulat si a difuzat informații false”, spune Rusu.

rusu
Alexandru Rusu

În luna mai, la o nouă dezbatere organizată de Frontline, cu ocazia vizionării filmului Silenced, despre whistlebloweri, au fost invitați și Alexandru Rusu și Cătălin Gomboș. Conducerea „ne-a mai făcut o plângere, de data asta doar mie și lui Sandu, că am fi zis nu știu ce…”, spune Gomboș. Din nou, Consiliul de onoare i-a găsit nevinovați. Peste vară, nimeni n-a mai vorbit despre asta și cei doi jurnaliști au crezut că lucrurile s-au încheiat. Dar, cum a venit toamna, s-au trezit că sunt iar convocați de Comisia de disciplină.

Alexandru Rusu se apărase singur până atunci, știa legislația, că terminase Dreptul. „Mai folosisem termenul de avertizor în 2005”, povestește el, când jurnaliștii din radio îl acuzaseră public pe președintele director general Dragoș Șeuleanu de cenzură. „Atunci s-a făcut o comisie parlamentară de anchetă. Acum era pentru prima dată când se ajungea atât de departe și se făcea o comisie disciplinară pentru delict de opinie.”

Rusu și Gomboș s-au prezentat la comisie. „Modul de acțiune a instituțiilor statului este tipic. Îți fac o comisie de disciplină vinerea și te anunță în ultimul moment, fix cât să acopere orele în care erau obligați să o facă. Noi am fost anunțați miercuri seară, așa că am avut o zi să ne găsim avocați. Noroc că eram pregătiți”, spune Rusu, reprezentat de foști colegi de facultate. Pe Gomboș l-a ajutat pro bono Centrul de Resurse Juridice. „Dacă nu am fi avut apărare, luni eram dați afară. Apoi începeam lupta în instanță, unde ar fi trebuit să dovedim calitatea de avertizor de integritate”, spune Alexandru. Prezența avocaților și a jurnaliștilor veniți să relateze cazul a schimbat raportul de forțe. „N-au făcut decât să-i antagonizeze pe toți din presă. L-au ținut la ușă pe Tolontan. Asta a fost bafta noastră, s-a mobilizat foarte bine presa”, adaugă Rusu.

Încadrarea a fost schimbată din mers. Dacă inițial erau acuzați că ar fi spus că în radio e cenzură, acum au zis că „am făcut afirmații din care ar rezulta că în radio ar fi cenzură. O chestie vagă, ca să ne poată lega”, explică Gomboș.

Văzând că și alte persoane din radio încep să vorbească, Minculescu a început să strângă șurubul. De exemplu, Active Watch a organizat în acea perioadă o dezbatere, cu sprijinul Președinției României, transmisă live de Radio România, mai puțin când au vorbit Alexandru Rusu și Gabriel Basarabescu, un alt coleg din radio. În plus, ca să evite alte situații similare, Miculescu a creat o procedură nouă pentru potențialii avertizori, care, pur și simplu, le interzicea să mai comunice în public, fără să vorbească mai întâi cu conducerea.

În același timp, comisia de disciplină respingea, rând pe rând, apărările celor doi jurnaliști. Până când Cătălin Gomboș le-a dovedit manipularea. „Eu denunțasem, la dezbaterea Frontline, că preluaseră aiurea un comunicat al unei federații de jurnaliști din Belgia, care fuseseră dezinformați. Am văzut comunicatul în original și ce s-a dat la noi și era o știre falsă. Un prieten din radio mi-a arătat un e-mail de la un șef către alt șef, cu traducerea, în care se zicea clar: «Vedeți că sunt greșelile aia, aia și aia, aveți grijă să nu intre pe post». Era dovada clară a manipulării.”

Dovadă care a dus la achitarea celor doi jurnaliști.

„Însă, chiar și când au clasat cauza, n-au recunoscut că suntem avertizori de integritate. Nici până în ziua de astăzi, radioul nu vrea să recunoască această poziție în cadrul instituției”, spune Alexandru.

Între timp, Ovidiu Miculescu a părăsit funcția de la Societatea Română de Radio, nu datorită verdictului definitiv de incompatibilitate dat de justiție, ci pentru că a intrat în conflict cu Liviu Dragnea, care îl considera omul lui Ponta. Raportul de activitate al SRR a fost respins de Parlament, în aprilie 2017, ceea ce a dus la demiterea întregului Consiliu de Administrație.

Noul director-general interimar al Societății Române de Radio este acum Georgică Severin, chiar cel care a propus proiectul de lege de la care a pornit întreaga nebunie. Lege care și-a continuat parcursul prin Parlament, fiind adoptată o dată, contestată la Curtea Constituțională de PNL și PMP, adoptată a doua oară, returnată de la Președinție pentru reexaminare, și îngropată în comisii, din octombrie 2018, pentru că politica e complicată și toată lumea vrea o bucățică din radioul și televiziunea publică.

Contactați, Ovidiu Minculescu și Georgică Severin nu au răspuns apelurilor VICE până la momentul publicării acestui articol.

Editor: Andreea Pocotilă, Ioana Moldoveanu