Am fost la un chef cu manele ca să-ți arăt cum se mai distrează oamenii în București
Fotografie de Răzvan Băltărețu
Foto

Am fost la un chef cu manele ca să-ți arăt cum se mai distrează oamenii în București

M-am dus la petrecerea asta decis să ascult neironic manele și mi-a ieșit decent.
Răzvan Băltărețu
Bucharest, RO
22.4.17

E 2017 și oamenii încă se mai ceartă pe internet despre cum e cu manele, când e în regulă să le asculți și când nu. Mai nou sunt taberele astea cu „ironic" și „neironic", că e chiar distractiv pentru tine ca om să asculți și să faci ceva ce nu-ți place când ești în prima categorie. S-au schimbat vreo cinci regi ai muzicii ăsteia între timp și unora încă le pasă de ce le-ai asculta, ca și cum zecile de trupe pop și vag pop sunt cumva diferite. Sau cel puțin cu impresia asta am plecat spre cheful cu manele, după ce fata Marcela a scris pe pagina evenimentului următoarele:

„Ce sa te astepti de la bucuresteni. V-a distrus psd-ul si Firea de tot. ati devenit toti manelizati si promovati subcultura. In loc sa mergeti si sa ascultati trupe care vor sa faca ceva diferit voi faceti petreceri cu manele. Dar nu stiu de ce va scriu atata, ca oricum nu stiti sa cititi."

Eu sper sincer că nu așteaptă de la muzică, de la vreun cântăreț sau vreo trupă să schimbe țara și lumea astea. Muzica e, așa, să asculți ceva cât vrei să dai din cur, vrei să lucrezi, să dormi sau să faci sex.

Fotografii de Răzvan Băltărețu

E zgomotul ăla ritmat care umple tăcerea și unele muzici sună mai bine decât altele. Dar, mă rog, nu m-am dus ca să apăr manelele sau vreun alt gen, să se apere singure. Și dacă e să fiu sincer până la capăt, m-am dus ca să văd cum sunt cei care dansează și se îmbată pe ele. Spațiul a fost același în care a cântat Floricica Dansatoare și marele meu of e că au lipsit micii sau semințele.

Citește și: Ferentary Party Reloaded

Publicitate

A fost cald ca dracu', cel puțin în jumătatea de dans și veselie, dar a fost bine. A fost cum îmi aduceam aminte din unele cluburi subterane din București d-acum doi-trei ani, când te sufocai de căldură și fum, când transpirai ca porcul și băgai alcool ca să te răcorești și să uiți de Iadul ăla în miniatură. Aici a fost ceva mai bine și berea era rece.

Am crescut cu ceva muzică lăutărească și populară în copilărie, iar la generală aproape toți colegii erau maneliști. Restul ascultau niște Usher, care-i un manelist din America, deci e mai mișto decât ai noștri și p-atunci niciunul nu-i înțelegea versurile. După școală, vreo șase-șapte ani n-am mai avut așa contact cu melomani, până am început să mă duc la evenimentele astea cu lăutari, manele, taraf și critici.

„La inima m-ai ars,
Dar tot n-am să te las.
Tu vrei să-mi faci necaz,
N-am să te las!"
Florin Salam

Vezi versurile de mai sus? Sunt dintr-o melodie băgată la chef, alături de multe altele mai vechi, câteva arăbești și unele mai noi. O să zici că-s proaste vorbele lui Salam, dar să vezi cum îți merg la suflet și la minte după câteva beri, mai ales dacă ai scos fata la paranghelie și vrei să-i arăți că ești romantic, iubitor. Dacă m-ai întreba acum, după petrecere, de ce ascultă oamenii așa muzică, ți-aș zice că nu poți să nu. Are ritm, că d-aia dansurile din bucurie sunt pe aproximativ aceleași ritmuri.

Nu e muzică de audiție la costum, într-o sală cu acustică bună, că nu ăsta e rostul. Și nu educă oameni, că e divertisment și educația se face în altă parte.

N-au avut mici și nici lăutari ca să le dau dedicații, dar m-am îmbătat cu shoturi și bere și am făcut niște poze ca să-ți arăt cam cum a fost. Ce nu-mi dau seama încă e câți oameni care vin la evenimente d-astea cu muzică lăutărească o fac pentru că le place, pentru că e cool să fie toleranți sau vin să adune niște ură față de romi, maneliști (că fac bani, că nu plătesc impozite) și organizatorii care se ocupă de așa ceva. Mi se pare o risipă de timp și nervi să o faci din ultimul motiv.

A, și da, cred că e întemeiat să nu-ți placă unii cântăreți, că Guță când s-a dat în spectacol la Capatos în emisiune n-a fost nimic admirabil. Ce bine că muzica cealaltă nu are niciun băiat care să-și fi bătut iubita într-o shaormerie (sic!).

Așa că am strâns niște poze de la petrecere cu oameni care se distrează pe manele ca să vezi dup-aia cum te raportezi la gen și la mișcarea asta de a integra muzica asta în centrul orașului, în upper middles class-ul bucureștean, dinspre periferie. Nu știu de ce o făceau, dar i-am prins acolo și am presupus că au venit de plăcere. Te las cu vorbele astea ale lui Adrian Schiop, cel care a și făcut cheful de aseară: „La party s-a strâns lume buluc, peste așteptări, toată floarea hipsterimii din București care, după o bere – două, a dat din buric pe manele fără inhibiții."

Mai jos vezi mai multe fotografii de la chef.

Citește mai multe despre manele în România:
8 melodii care se ascultă la toate chefurile din Ferentari și poveștile din spatele lor
Am fost la petrecerea hipsterilor din Ferentari și m-am simțit ca la majoratele din liceu
Am fost la petrecerea cu manele din Ferentari, ca să văd ce înseamnă viața de cartier în București