A descoperit un inginer britanic secretul energiei curate infinite?

Atelierul lui John Collins, cu un poster cu Johann Bessler pe perete

Oamenii au fost fascinați de mașinării aflate în perpetuă mișcare încă din Evul Mediu. Asta pentru că, teoretic, o mașinărie care poate lucra la infinit fără vreo sursă de energie ar schimba total modul în care abordăm energia: am arde mult mai puține chestii, am folosi genul de energie de care tot vorbește Al Gore de ani de zile. Sigura problemă e că teoria mișcării perpetue violează prima și a doua lege a termodinamicii, ceea ce înseamnă că, tehnic, e imposibil de realizat.

Desigur, asta nu i-a împiedicat pe oameni să încerce. Cel mai infam caz din istoria idealiștilor a fost cel al lui Johann Bessler, un ceasornicar german din secolul XVI care a convins mai mulți oameni – printre care și pe Petru cel Mare, țarul Rusiei – că a creat o mașină în formă de roată capabilă de mișcare constantă, care ridica greutăți și transporta apa. Dar a interzis tuturor să-i analizeze invenția și a refuzat să-și divulge secretul de teamă că cineva i l-ar putea fura. Ceea ce nu prea inspiră încredere.

Totuși, sunt mulți care încearcă să reproducă succesul aparent al lui Bessler. John Collins – un bărbat în vârstă de 69 de ani din Warwickshire – e unul dintre acești oameni. Collins e un inginer pensionat care a lucrat la RAF și la Concorde și a analizat invențiile lui Bessler timp de decenii întregi. Acum crede că i-a descifrat secretul. M-am întâlnit cu el să-mi povestească mai multe despre proiect.

John Collins în atelierul său.

VICE: Salut, John. Cum ai devenit interesat de Bessler?
John Collins: Când aveam cincisprezece ani, am găsit la bibliotecă o antologie de mistere nerezolvate. Unul dintre mistere era legenda mașinăriei lui Bessler. M-a fascinat o vreme, dar apoi atenția mi-a fost distrasă de alte lucruri.

La vârsta de treizeci de ani, am dat din nou peste carte, în mod întâmplător. Cartea conține mărturia menajerei lui Bessler, care susține că roata era manevrată manual din afara camerei. Din experiența mea cu ingineria, mi-am dat seama că era imposibil ca povestea ei să fie adevărată. Iar asta m-a făcut să mă întreb de câte ori o fi fost proiectul lui discreditat pe nedrept.

Deci Bessler a fost aproape dintotdeauna o parte din viața ta?
Mă întreb adesea de ce m-am apucat de inginerie. Am avut mereu o minte practică, era logic să intru în domeniul ăsta, dar undeva în adâncul meu știam că am făcut asta ca să-l pot studia în profunzime pe Bessler.

Când ai început să construiești aparatul?
Pe primul l-am făcut din lemn balsa, lipici și pârghii imediat după ce m-am căsătorit, spre supărarea soției mele. Pe vremea aceea aveam 28 de ani, așa că se poate spune că lucrez la acest proiect de 41 de ani, intermitent. Lucrurile au decolat după ce mi-am înființat site-ul – am primit mailuri de la persoane cu autoritate care erau de acord cu mine. Mi-au spus: „Singura problemă la ideea asta e că încalcă legile fizicii. Dacă găsești o rezolvare la asta, victoria e a ta.”

Ai spus că mărturia menajerei poate fi demontată, dar cum poți fi sigur de dovezile care susțin că aparatul funcționa?
Bessler și-a expus toate cele patru roți și mai mulți oameni de știință le-au testat. Dovada principală e pentru mine testul în care roata a fost închisă într-o cameră păzită de bărbați înarmați. Încă se învârtea când au deschis camera din nou 54 de zile mai târziu.

Ok. Crezi că ai înțeles secretul din spatele invenției lui?
Bessler a lăsat un mesaj în care spunea că a ars sau a îngropat toate schițele care arătau cum funcționa aparatul, dar că oricine are o minte ascuțită și mult timp liber va găsi soluția. Eu cred că am găsit soluția prin bucăți de cod încifrate într-unul dintre desenele lui și acum construiesc ceea ce sper că va fi aparatul final.

Ai susținere din partea altor oameni?
Unul dintre principalii mei susținători e Hal Puthoff, directorul Institutului pentru Studii Aprofundate din Austin. Mi-a scris că e sigur că sunt pe direcția bună și a strâns fonduri pentru când designul va fi gata. Problema e că Hal are o istorie controversată. Deși e consilier al guvernului Statelor Unite, a fost sponsorizat de CIA să facă experimente de percepție senzorială. Din cauza asta, mulți zic că e dubios.

Planurile lui Bessler pentru aparatul perpetuum mobile.

Cum reacționează oamenii din viața de zi cu zi la munca ta?
Fiul meu e inginer și râde de mine. Cumnatul meu e profesor și râde de mine. De ziua mea mi-au trimis o felicitare cu un hamster care se învârte într-o roată.

Ai concurență?
Sunt mulți oameni în lume care încearcă cu disperare să descifreze codurile pe care ni le-a lăsat Bessler. Dar nimeni n-a găsit cheia. Toți lucrează în liniște, secretoși, și speră să găsească soluția într-o zi.

Se pare că interesul pentru Bessler n-a dispărut după atâtea secole.
Da, toți spun că au răspunsul dar nu-l dau pentru că vor să termine întâi roata. Și eu sunt la fel. Dar acum sunt mai sigur ca niciodată că am găsit răspunsul. Nu vreau să dezvălui nimic încă. În fotografiile pe care ți le-am trimis, am ascuns părțile principale din roată. Nevastă-mea mi-a zis: „Pentru numele lui Dumnezeu, nu trimite poze cu roata aia nenorocită, în caz că ai dreptate și ai pus tu coada la cireașă.”

Birourile de patente nu acceptă patente pentru aparate perpetuum mobile. Dar dacă așa ceva ar fi posibil, de unde ai vrea să obții patentul?
Mulți oameni de pe forumuri mi-au recomandat să scot patent. În orice caz, guvernul poate să te împiedice să divulgi informații dacă e de părere că acestea sunt împotriva interesului național. Oamenii spun că, dacă roata va funcționa, ar reduce taxele de stat impuse pe petrol, de exemplu. Pentru mine cel mai important e ca acest proiect să nu moară. Cel mai bine ar fi să fac un videoclip cu felul în care funcționează și să-l răspândesc pe tot internetul. Odată ce duhul a ieșit din lampă, nu-l mai pot băga înapoi.

Diverse încercări de aparate perpetuum mobile

Te-ai gândit să abordezi proiectul cu ajutorul tehnologiei moderne?
Mulți oameni susțin că roata lui Bessler n-ar produce destulă energie cât să fie utilă. Dar, dintr-o perspectivă inginerească, văd mai multe feluri de a-i îmbunătăți puterea. Nu văd de ce n-am putea face o roată cu diametrul de zece metri.

Ok, dar indiferent cât de mare ar fi, tot trebuie să respecte legile termodinamicii.
Cum crezi că poți rezolva asta?
Mi-e greu să explic fără să dezvălui secretul designului meu. Dar primul lucru pe care l-am făcut a fost să mă întorc la lucrurile de bază și să mă întreb de ce nu folosim gravitația pentru a furniza energie cumva, mai ales că o folosim în cazul ceasurilor cu greutăți și a morilor de apă. Dacă observi planeta Pământ, singurul mod în care natura poate mișca ceva fără ajutorul vieții e gravitația. Dacă am găsi un mod de a configura greutățile astfel încât să cadă și să țină roata încontinuu în mișcare, am avea soluția. Dar mi se pare că simt nesiguranță în vocea ta.

Sunt doar conștient că ar fi o descoperire științifică imensă. Ar da știința peste cap.
Când oamenii vor vedea cum funcționează, își vor da seama că nu schimbă legile fizicii, ci folosește gravitația ca sursă de energie. Singurul lucru pe care îl vor spune toți când o să vadă aparatul o să fie: „Cum de nu m-am gândit la asta vreodată?” Conceptul de bază al mecanismului e foarte simplu, dar mecanismul de ridicare e ingenios.

Abia aștept să-l văd. Mulțumesc, John!

Traducere: Oana Maria Zaharia