Peste o mie de persoane au înfruntat ieri gerul, încă de la șapte dimineața, și s-au bulucit în fața Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, din Iași. Înaltpreasfințitul Teofan iese mereu după slujbă și-i stropește pe toți cu aghiazmă, ca să le meargă bine tot anul. Apoi le dă și la pachet, din cele 11 butoaie, de câte o mie de litri fiecare, sau din cele peste cinci mii de peturi cu aghiazmă, de la 0,5 la cinci litri. Ca să își stropească curțile, animalele, mașinile și să bea zilnic câte o guriță.
Oamenii se pregătesc din timp pentru asta, își umplu portbagajele cu porci întregi, pentru proțap, mâncare și băutură, pun pe ei cele mai strălucitoare bijuterii și femeile iau la purtat fustele vechi de 50 de ani, pe care le primesc „moștenitură”, din mama în fiică.
Videos by VICE
„Ținutele nu trebuie tratate mai etnic decât este cazul. Romii poartă un element tradițional, ca fustele, dar el a fost îmbinat cu capital simbolic, aurul, ca să vadă lumea că sunt șmecheri. Este un moment de expunere a avuției, pentru a etala un anumit statut social la care se râvnește”, mi-a explicat sociologul Gelu Duminică.
Comunitatea de romi de la Iași este mai tradițională decât majoritatea din România. Pentru a-și păstra identitatea în contextual globalizării, ea este închisă și guvernată de norme mai tradiționale decât ale celorlalte comunități. „Păstrează anumite cutume, dar ele sunt percepute ca fiind specifice lor pentru că majoritatea populației le-a pierdut. La fel ca ghicitul, frica de necurat sau botezul mașinii. Mi-e foarte greu să mai găsesc elemente specifice romilor în spațiul românesc, în afară de limbă. Găsesc însă un anumit tip de conservatorism”, a mai spus sociologul.
În îmbulzeala creată de festivități, am discutat telegrafic cu câțiva credincioși veseli și sociabili, despre marea sărbătoare la care au participat și despre ținutele cu care s-au împodobit.
VICE: Astea sunt haine speciale?
Marioara Stănescu: Da, sărbătoare, sărbătoare! Astea sunt haine de sărbătoare, haine tradiționale!
Le purtați și-n altă zi?
Nooo, numai astăzi. Ne-am pregătit de Crăciun, de Revelion, de Bobotează, ne stropim mult cu aghiazmă. Dăm prin casă, stropim prin ogradă, prin curte, pe mașini. O luăm ca să ne aducă noroc.
Și cum merg afacerile față de anul trecut?
Foarte bine, să meargă mai bine de anul care a fost. Dorim la toată lumea multă sănătate, bucurie și să ne ținem de cuvânt. Cuvântul e mai mare decât toate.
Ne faceți și o urare?
VICE: La cât ați venit?
Doamna cu încălzitorul: La șapte dimineața.
Cum v-ați pregătit pentru sărbătoare?
Avem la mașină, am pus la portbagaj băutură, mâncare, punem la proțap.
Asta e aghiazmă sau încălzitor?
Încălzitor. Avem nevoie de el ca să luăm aghiazma.
Ce faceți cu atâta aghiazmă?
O bem, că așa e bine. Udăm hainele, mașinile. Avem rezultate, mulțumim la domnul Iisus că ne îndrumă.
Dar bărbații unde sunt?
În biserică, se închină.
Nu stau la coadă?
Mai stă și ei câteodată, dar acum n-are cine. Nu mai poate de căldură. Ne-au lăsat pe noi aicea, noi suntem mai rezistente.
VICE: Ce faceți aici?
Stănescu Mandița: Ne-am îmbrăcat frumos, am venit pentru aghiazmă, să ne rugăm la Sfânta Paraschiva, să ajute și la bărbatul meu și la băieții mei, să îi aducă acasă de unde sunt.
Unde sunt?
Plecați mai departe. În altă țară.
Le trimiteți și lor aghiazmă?
Le trimit, numai să ia. Altfel stropim, pentru curățirea bolilor. Bem nouă zile. Ne ajută, merje treaba, e bună.
A câta oară veniți aici?
Venim de vreo 30-40 de ani. Suntem de la Șurea de aici, de la noi.
VICE: De unde sunteți?
Franț Sacru: De la Ciurea.
A câta oară veniți aici?
De când suntem noi venim, să ne ajute Dumnezeu, asta e tradiția noastră.
Și vă îmbrăcați frumos?
Da, cu aur, cu tot, în haine de sărbătoare din tată în fiu. Venim curați, spălați. Nu mai este lumea cum era, acum lumea are de toate, s-a deșteptat.
De ce dați cu aghiazmă?
Pentru spor, pentru noroc. Sănătate să fie la tot poporul!
VICE: Ce e cu hainele astea?
Berculica: Așa e la noi tradiția, sunt cele mai bune haine și le luăm numai la sărbători, la Bobotează. Fustele sunt speciale pentru așa ceva, sunt moștenitură. Sunt fuste vechi, un costum din ăsta are câte 50 de ani.
