Relație

Cum fac față izolării persoanele care sunt în relații poliamoroase

„Iubita mea e în izolare cu iubita ei, care e cea mai bună prietenă a mea.”
06 Aprilie 2020, 4:00am
relatie poliamoroasa, relatie, poliamorosi, izolare, coronavirus
Fotografie de Bob Foster  

Persoanele aflate în relații au fost afectate grav de pandemie. În loc să meargă la o întâlnire la cinema, au fost obligate să se mute împreună sau să facă cybersex pe Zoom sau, mai nou, să se uite la filme în paralel prin opțiunea „Netflix party”. Iar cei care locuiau deja împreună sunt nevoiți acum să stea la un metru unul de altul și să se uite fiecare la ecranul lui.

Totuși persoanele aflate în relații poliamoroase au și mai multe dificultăți de depășit. De exemplu, cu cine alegi să te autoizolezi, dacă relația ta poly e non-ierarhică? Cum îți faci timp pentru mai mulți parteneri când doar unul dintre ei poate fi prezent fizic lângă tine? Și ce faci când partenerul e izolat cu celălalt partener și tu trebuie să supraviețuiești doar cu nuduri și cu câte un „ești ok?” din când în când?

Ca să aflu, am vorbit cu mai multe persoane aflate în relații poliamoroase despre cum se descurcă în această perioadă.

„E destul de nasol, sincer”

Am un partener în Statele Unite și trebuia să zbor să ne vedem ieri, dar mai degrabă cred că o să ne despărțim din cauza stresului cauzat de pandemie și izolare. Am fost mai distantă față de el în ultima vreme și n-am reușit să procesez ce naiba se întâmplă în lume. Cum am început o relație nouă cu o persoană care locuiește la cinci minute de mine, a devenit gelos sau supărat că pot ieși la plimbare cu noul partener după lăsarea serii.

Eu și partenerul meu din State ne-am cunoscut și ne-am îndrăgostit rapid, după care am petrecut două săptămâni împreună. Suntem un cuplu de șase luni și a fost foarte intens, mai ales că amândoi am ieșit din relații abuzive pe termen lung. Ne gândeam că ar fi mișto să mă mut acolo la el și vorbeam despre asta. Dar între timp s-a schimbat totul.

E destul de nasol, sincer. El simte că pun mai mult efort în noua relație, pentru că am comunicat mai puțin cu el, dar mi se pare copleșitor să vorbesc online atât de mult în momentul de față. Și relația nouă e dificilă. Eram prieteni de doi ani de zile și am început să fim împreună cu două săptămâni înainte să înceapă izolarea. – Ame, 27 de ani

„La fel ca înainte de izolare, ideea e ca fiecare persoană să se simtă apreciată”

În mod surprinzător, situația e chiar ok! Locuiesc cu partenerul principal, în timp ce partenerul celălalt locuiește și el cu partenera lui principală. Partenerul meu începuse și el o relație cu cineva cu o lună înainte de izolare și păstrează legătura cu ea. Avem grijă de relațiile noastre, ne sunăm des și ne protejăm intimitatea și comunicarea. La fel ca înainte de izolare, ideea e ca fiecare persoană să se simtă apreciată.

Îmi e dor de contactul fizic cu celălalt iubit al meu, dar e mai important să fim în siguranță, așa că va trebui să așteptăm. Ne reamintim în mod regulat că treaba asta n-o să dureze veșnic și că acum ar trebui să profităm de timpul petrecut cu partenerii noștri principali. Suntem toți relaxați și foarte comunicativi. Suntem obișnuiți să comunicăm de câte ori unul dintre noi e neliniștit. – Rory, 26 de ani

„Îmi e dor de unii iubiți și de fuckbuddies”

Locuiesc împreună cu partenerul meu și celălalt partener al lui de doi ani de zile. Ne considerăm norocoși pentru că am ajuns la un compromis bun – eu am dormitorul meu, partenerul iubitului meu are dormitorul lui, iar partenerul nostru comun poate petrece timp cu amândoi separat. E drăguț și atunci când luăm toți trei cina împreună sau ne uităm la filme, ne simțim ca o familie, ceea ce e foarte important și sănătos în perioade ca asta.

În ultimele trei săptămâni, am fost ok, dar cred că săptămâna care va urma va fi mai dificilă. Am început să fiu melancolic. Îmi e dor de câțiva iubiți și de fuckbuddies și știu că n-o să-i pot vedea prea curând.

Eu și partenerul meu avem o trupă de performance împreună, așa că avem o cameră din casă care funcționează ca studio. Când avem nevoie de spațiu pentru noi, mergem acolo să creăm. Singura parte nașpa e că nu prea mai putem petrece timp separat. Orice discuție nesemnificativă se transformă în ceartă doar pentru că stăm nas în nas toată ziua. – Riccardo, 28 de ani

„Iubita mea e în izolare cu iubita ei, care e prietena mea cea mai bună”

Nu locuiesc cu un partener și nici nu m-am izolat cu vreunul dintre ei. Iubita mea s-a izolat cu iubita ei, care e și prietena mea cea mai bună. Iubitul meu e izolat acasă, fără parteneri. În curând mă voi despărți de el și știu că o să fie dubios.

Mi-a fost cam greu fără contact fizic. Iubita mea pare mai distrasă și nu-mi oferă la fel de multă atenție. Mă enervează FaceTime pentru că uneori vreau doar să fiu ținută în brațe fără să ne spunem nimic. M-am văzut de vreo două ori cu iubitul meu, în rest am vorbit doar pe Skype.

A fost mișto să îi trimit nuduri și să facem sex prin mesaje, după o perioadă în care ne-am obișnuit să ne întâlnim frecvent. Sincer, am ajuns să fiu recunoscătoare pentru ce am. În cazul iubitului meu, am avut timp să reflectez și să înțeleg că nu sunt fericită și că trebuie să merg mai departe pe drumul meu. E mai ușor să realizezi lucrurile astea fără intimitatea fizică, care îndulcește mereu lucrurile și îți pune o ceață pe creier. – Cai, 28 de ani

„Mă simt mândru ca un păun”

Locuiesc cu partenera mea, iar celălalt partener al ei locuiește în altă parte a Londrei. Până recent, îl vizita odată la fiecare două săptămâni, dar acum nu mai e posibil. Vorbesc regulat pe WhatsApp și prin e-mail, dar nu există contact fizic. Din câte știu, nu vorbesc video, ci doar audio.

În prezent, nu am altă relație, așa că îmi concentrez toată atenția pe iubita mea. Și o să fiu sincer, îmi place că petrec mai mult timp cu ea. În trecut, m-am simțit uneori inconfortabil cu privire la celălalt partener al ei, deci am fost relaxat în perioada asta, în care nu s-a mai văzut cu el. Evident că asta o să se schimbe în viitor, dar deocamdată mă simt mândru ca un păun. – Alex, 28

„În primele săptămâni n-a fost panică”

Sunt izolată în orașul meu natal, Kent. Am renunțat la apartamentul din Brighton, unde studiez, pentru că mi-au plecat colegii de apartament care încotro. În prezent, iubita mea e în autoizolare în Brighton, cu celălalt partener al ei, cu care locuia și înainte. Dar n-am putut s-o văd în ultimele săptămâni, pentru că am probleme cu imunitatea și își face griji să nu mă îmbolnăvească.

În primele săptămâni n-a fost panică, pentru că ne-am dat mesaje ca de obicei, dar în ultimele zile, izolarea a fost mai grea, pentru că ne-am scris mai puțin. Vorbim, dar mai mult la telefon, pentru că mă liniștește să-i aud vocea.

Mâine o să avem o întâlnire romantică virtuală și o să ne uităm la un film împreună.

Mă înțeleg foarte bine cu celălalt partener al ei. Îmi e ca un frate, așa că nu mă deranjează că stau împreună. E super de treabă și de multe ori petrece timp în camera cealaltă cu colegul lor de apartament, ca să ne dea nouă intimitate, lucru pe care îl apreciez enorm. De câte ori am nevoie de timp cu ea, știu că amândoi vor înțelege. – Catey, 19 ani

Articolul a apărut inițial pe VICE UK.