Ginecologii care-și traumatizează pacientele sunt mai mulți decât ai crede

Când Kate, 23 de ani, a observat prima oară că menstruația i-a devenit neregulată, nu știa că vor urma niște luni de durere cruntă.

În decembrie 2020, în urma unei ecografii, doctorii i-au descoperit o masă în unul dintre ovare. S-a străduit să își programeze o consultație să vadă care e faza, pentru că doctorul la care făcuse ecografia nu notase nimic. Două luni mai târziu, a început să aibă niște dureri abdominale puternice. După mai multe nopți febrile în care a transpirat încontinuu, Kate a ajuns la Urgențe într-un spital din Londra.

A aflat că s-ar putea să aibă probleme intestinale de la COVID. Un chirurg i-a cerut să facă niște sărituri și a considerat că e ok să fie externată. Două zile mai târziu, testul Covid i-a venit negativ. Două săptămâni mai târziu, doctorii i-au găsit abcese în uter. A fost ușurată că în sfârșit era luată în serios, dar sentimentul de ușurare i s-a evaporat în următoarele săptămâni.

Mai întâi, doctorii i-au scos steriletul ca să vadă dacă problema era cauzată de vreo bacterie atașată de el. Nu i-au făcut anestezie, deși urla și plângea de durere. Apoi, după ce au operat-o ca să scoată abcesele, au trimis-o acasă. 

O săptămână mai târziu, durerea a făcut-o să se întoarcă la spital. Doctorii i-au zis că sursa problemei e un abces care rămăsese în uter. Kate, care ne-a rugat să-i păstrăm anonimatul ca să-i protejăm intimitatea, a zis că inițial doctorii îi spuseseră că au scos toate abcesele și nu mai avea nimic.

Până la urmă, a hotărât să se trateze în Italia, unde locuiește familia ei. S-a dovedit că abcesul rămas îi crescuse în tubul falopian drept și se întinsese până la apendice. Chirurgii au trebuit să i le scoată pe amândouă.

„Principala problemă a fost că le-am zis că am ceva grav și nu m-au luat în serios. Trebuie să fii foarte ferm, dar când ești bolnav, e greu să fii sigur pe tine”, a zis ea.

Conform Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, violența ginecologică e violența suferită în timpul consultațiilor ginecologice. Practic, ca femeie, poți fi victima sexismului, a umilirii și a violenței fizice în timpul examinării. Raportul consiliului susține că și intervențiile dureroase fără anestezie se încadrează aici.

Între 2020 și 2021, peste jumătate dintre plângerile primite de Serviciile de Sănătate (NHS) din Anglia cu privire la obstetrică și ginecologie au avut legătură cu neglijarea stării fizice și psihologice a pacientelor și 51 la sută dintre ele au inclus gestionarea greșită a durerii, diagnostice greșite, susținere inadecvată și proceduri traumatizante.

19 la sută din totalul plângerilor aveau legătură cu primirea de informații incorecte sau lipsa totală a informațiilor. Cam 16 la sută au fost încadrate la categoriile Valori și Comportament, Intimitate, Demnitate, Bunăstare și Consimțământ.

Un purtător de cuvânt al Serviciilor de Sănătate a declarat pentru VICE: „The Royal College of Obstetricians oferă un ghid extensiv cu privire la aceste proceduri, pe care doctorii ar trebui să-l urmeze.”

„Toți pacienții trebuie tratați cu grijă, blândețe, respect și demnitate. Siguranța pacientului ar trebui să fie la baza oricărui serviciu medical.”

Campania Împotriva Histeroscopiei Dureroase (CAPH) e una dintre metodele prin care oamenii luptă împotriva acestor practici greșite. Gruparea a fost fondată de niște paciente care au avut o experiență traumatizantă în timpul acestei examinări. Ele au vrut să atragă atenția asupra lipsei de opțiuni pentru gestionarea durerii și lipsa informațiilor pe această temă. Cofondatoarea CAPH Katherine Tylko a zis că unele paciente din grup, care au probleme grave de sănătate, încă ezită să meargă la controale, ca să nu mai treacă prin durerile pe care au trebuit să le suporte.

Membra Grace, 63 de ani, care ne-a rugat să îi schimbăm numele pentru acest articol, e una dintre aceste paciente. S-a alăturat grupului în luna septembrie, după o histeroscopie agonizantă fără anestezic, și încă se teme să revină la clinică.

A zis că nimeni nu a întrebat-o care e pragul ei de durere sau cum s-a simțit. În aceeași situație s-au aflat majoritatea membrelor CAPH care au completat chestionarul. Astfel, nu are dovezi pentru comisia medicală, iar personalul medical nu își amintește de procedura ei sau de faptul că a suferit dureri extreme.

Pacientelor nu li se cere, la finalul examinării, să noteze durerea pe care au experimentat-o, pe o scară de la 1 la 10, dar Grace crede că ar fi foarte util. „După ce am făcut plângerea, doctorul care mi-a făcut procedura a zis că le va ruga pe paciente să noteze durerea în funcție de intensitate, după o histeroscopie. Sper s-o facă”, a zis ea.

Neglijarea durerii unei paciente poate fi incredibil de dăunătoare. Shirin Ermis, o tânără germană de 23 de ani, care locuiește în Marea Britanie, a fost diagnosticată greșit de două ori în 2019. Prima oară a fost când a ajuns la Urgențe într-un spital din Durham. Avea dureri mari și știa că are un chist pe ovar și a informat personalul medical despre situația ei, dar doctorii nu au ținut cont de asta.

„M-am frustrat foarte tare că nu mă luau în serios, mai ales că mi-au făcut ecografie și au văzut chistul de pe ovar. Efectiv mi-au verificat apendicele toată noaptea.” N-a ieșit nimic la analize, dar i-au dat drumul să plece dimineața.

Când s-a întors în Germania în vacanță, au luat-o iar durerile și a ajuns la Urgențe, unde i-au scos chistul. Durerile au revenit în vară, când era în Oxford. Deja primise diagnosticul de endometrioză de la doctorul german, dar medicii de pe ambulanță i-au dat analgezice și atât.

Netratată, endometrioza poate duce la distrugerea organelor, așa că Shirin a trebuit să facă altă operație în Germania toamna respectivă. S-a recuperat, dar a zis că acum încearcă să fie mai fermă când merge la doctor.

Violența ginecologică nu afectează doar femeile, ci și persoanele intersex sau transgender. În 2021, Louie Stafford, fondatoarea unui ONG LGBTQ+, în vârstă de 36 de ani, a trecut printr-un Papanicolau dureros într-un spital din South Leeds.

Louie e bărbat trans și, „pentru că sunt un tip masiv, doctorița a presupus din privire de ce mărime de specul am nevoie. Și a folosit unul mult prea mare, deși plângeam de durere și i-am zis să se oprească”, a declarat el pentru VICE.

„Apoi a luat unul de mărime mai mică și a fost ok. Dar a fost o durere traumatizantă și mi-a cauzat și o fisură în țesut.”

Tratamentul cu testosteron poate cauza atrofierea vaginului, ceea ce înseamnă că țesutul vaginal e mai subțire și mai sensibil. Asta înseamnă că doctorița ar fi trebuit să aibă și mai multă grijă decât de obicei, dar nu a făcut-o. Louie crede că doctorii se poartă ciudat când au pacienți trans și nu știu cum să comunice cu ei.

Laura Jarvis, specialistă în sănătate sexuală și reproductivă la Institutul de Medicină Psihosexuală, a zis că lipsa de comunicare și de informații duce la o consultație ginecologică mai inconfortabilă.

„Dacă simți că e dureros, trebuie ca doctorul să se oprească. Unele persoane nu simt că dețin controlul, poate și pentru că nu au informațiile corecte înainte de a începe procedura.”

Când a auzit de rezultatele raportului Serviciilor de Sănătate, Jarvis nu a fost surprinsă. „Marea majoritate a plângerilor medicale au legătură cu comunicarea. E foarte important ca doctorul să creeze o atmosferă în care pacientul să se simtă ascultat. Evident că e foarte greșit să faci oamenii să se simtă prost din cauză că simt durere.”