Ce se întâmplă de fapt în creierul tău când ai un atac de panică

Pentru acest articol, am consultat un specialist de la Doctoranytime.

„Am simțit că mă prăbușesc într-o gaură neagră. Corpul a început să îmi tremure și nu aveam niciun control asupra lui. M-am luat în brațe, dar simțeam un nod în gât care mă împiedica să cer ajutor. Mâinile și picioarele au început să îmi transpire”, mi-a povestit Eduardo la telefon. „Urechile au început să-mi țiuie și am simțit cum mi se răcește tot corpul. N-am crezut niciodată că o să mă întâlnesc cu moartea atât de tânăr. Am încercat să mă relaxez și să îmi amintesc ce îmi spusese psihologa: «Relaxează-te, respiră adânc, amintește-ți unde ești... devino conștient de ce e în jur». Dar nu puteam să nu mă gândesc la moarte. Oare așa se simte moartea? Cum aș putea cere ajutor? Când o să se termine sentimentul ăsta? Dacă revine iar după ce se termină?”

Așa îmi descriu unii dintre clienții mei atacurile lor de panică. Acestea au loc fără niciun avertisment și clientul se trezește deodată că se gândește la moarte sau catastrofe. E un sentiment de pericol care poate fi declanșat de anxietate, care activează sistemul de alertă din creier și pregătește corpul să fugă sau să se apere și îi modifică acestuia neurochimia și simptomele fizice.

În general, multe persoane nu îi dau anxietății sau depresiei importanța pe care o merită până când nu realizează că le paralizează în diverse sfere ale vieții lor și își dau seama cât de serioase sunt. Cu cât îi permitem unei tulburări anxioase să progreseze, cu atât sunt șanse mai mari să avem atacuri de panică.

„Când am început să observ că aveam atacuri constant, i-am cerut ajutor psihologului. Nu puteam controla nimic din viața mea, fiecare zi era și mai grea, simțeam că sunt pe punctul să mor”, mi-a zis Cynthia.

Un atac de panică are loc când un set de neuroni cunoscuți ca amigdala cerebrală reacționează la un stimul care poate fi pozitiv sau negativ și trimit semnale despre posibile pericole în alte zone ale creierului. De aceea, creierul răspunde prin frică și anxietate. Odată ce în persoana respectivă se declanșează frica, creierul trimite semnale în corp și îl pregătește să răspundă la potențialul pericol. Din acest motiv, inima începe să bată din ce în ce mai tare și poate ajunge la punctul culminant la 15 minute după începerea atacului, dar dacă o ține tot așa timp de o oră, poți avea impresia că o să faci infarct sau chiar poți face infarct.

Când pacientul începe să simtă frică în corp și i se accelerează bătăile inimii, are impresia că pierde controlul. Unele persoane spun că se simt captive ca într-un glob de sticlă și nu pot înțelege mediul care le înconjoară. 

La persoanele care au atacuri de panică, o regiune din creier numită mezencefal activează substanța cenușie, iar aceasta poate genera două acțiuni ca să te protejeze de un potențial pericol: fuga sau blocajul. Acest proces are loc atunci când ai un nivel mare de anxietate și gânduri catastrofale.

„Am făcut multe feluri de terapie și am lucrat mult la mine și, totuși, încă mă bântuie sentimentul ăsta, deși îmi distruge prieteniile, relațiile, munca, totul”, mi-a zis Eduardo.

Tulburarea de anxietate e una dintre cele mai întâlnite probleme de sănătate mintală din lume. Cele mai răspândite situații includ sindromul de stres post-traumatic și atacurile de panică. Simptomele pot apărea înainte de vârsta de 25 de ani, deși sunt cazuri în care s-au manifestat și la copii. Tulburarea de anxietate e de două ori mai răspândită la femei decât la bărbați. În general, pacienții care suferă de atacuri de panică se tem că acestea vor reapărea. Ca să poți spune că o persoană suferă de atacuri frecvente, trebuie să fi avut mai mult de o criză sau un atac de panică neașteptat cu toate simptomele. Abia atunci se poate spune că suferi de atacuri de panică. Unele persoane au atacuri mai mici, cu doar unul sau două simptome. Acestea sunt numite atacuri limitate.

Când se întâmplă asta, e normal ca, de multe ori, să nu poată evita să se gândească la ele și să le aștepte constant, ceea ce le îngreunează enorm viața și relațiile cu ceilalți. E important să ceri ajutor repede, ca să nu apuce să te afecteze tot mai mult și să devină cronice.

Există mai multe tipuri de tratament pentru persoanele care suferă de atacuri de panică. De exemplu, psihoterapia, în special cea cognitiv-comportamentală, ajută pacientul să își înțeleagă atacurile și cum să le controleze prin experiența pe care au avut-o și simptomele pe care le-au prezentat. În acest scop, împreună cu clientul, specialistul recreează în mod repetat, în condiții de siguranță, simptomele pe care clientul le-a prezentat. Astfel, acesta va începe să le simtă fără să se simtă și amenințat și va avea un sentiment de control.

Multe persoane se frustrează dacă nu își găsesc vindecarea rapid și asta împiedică tratamentul să funcționeze. Să nu uităm că tratamentul poate dura ani de zile, deci rezultatele nu se vor vedea imediat. În orice caz, e important să fii persistent și să nu le ignori, pentru că pot deveni periculoase când nu sunt tratate și îți pot afecta relațiile.

Ca truc complementar pentru prevenirea atacurilor, se recomandă practicarea meditației, însoțită de respirație și sport, precum yoga, înot, ciclism. Respirația e benefică pentru corp pentru că îți oxigenează creierul și calmează simptomele la nivel neurofiziologic.

Deși respirația e constantă, nu suntem obișnuiți să o facem conștient, ceea ce înseamnă că nu ne oxigenăm corpul în proporție de sută la sută. Această practică, împreună cu meditația, îți permite să îți controlezi corpul și să te relaxezi, iar astfel eviți situațiile anxioase care pot provoca atacuri de panică. Exercițiile fizice provoacă eliberarea unor neurotransmițători precum endorfinele, care te fac fericit și îți schimbă starea în bine. De aceea, nu trebuie să uiți că te ajută mult și pe plan mental, nu doar fizic.

Ca să ai un fizic sănătos, e esențial să ai și o sănătate mintală bună, pentru că trupul e un sistem și ești responsabil de toate elementele lui. Așa cum atacurile de panică sunt resimțite de corp, la fel se întâmplă și cu sănătatea mintală când ai grijă de ea.

Articolul a apărut inițial în VICE în spaniolă.