Tech

Câinii chiar își dau seama când vorbești în altă limbă, spun oamenii de știință

caini inteleg cand vorbesti o alta limba

Pentru prima oară în istorie, cercetătorii au demonstrat cum câinii pot percepe diferențele dintre limbile vorbite de oameni.

Așa cum este detaliat într-un nou studiu publicat în decembrie 2021 în jurnalul NeuroImage, creierul câinilor poate detecta și distinge diferențele dintre tiparele familiare și nefamiliare de vorbire și dintre limbile vorbite. 

Videos by VICE

O echipă de cercetători de la Eötvös Loránd University din Budapesta a testat procesarea lingvistică la 18 câini dresați să stea culcați într-un aparat de imagistică prin rezonanță magnetică (RMN). Câinilor li s-au pus pasaje audio din Micul Prinț în spaniolă și în maghiară, limbi pe care toți le-au auzit, dar numai una vorbită de stăpânii lor. Cercetătorii au pus și versiuni inversate ale fiecărei înregistrări ca să testeze capacitatea câinilor de a recunoaște vorbirea amestecată de cea naturală. 

Cercetătorii au studiat tiparele cerebrale ale câinilor în timp ce au ascultat înregistrările. Au observat că diverse regiuni ale creierului s-au activat când ascultau discursul normal și amestecat, și au fost descoperite tipare diferite când au fost puse limbi familiare și nefamiliare. 

„Câinii sunt modele excelente fiindcă au trăit și cooperat cu oamenii de mii de ani”, a spus pentru Motherboard într-un e-mail Laura Cuaya, autoare principală a studiului și cercetătoare la Eötvös Loránd. „Când ne întrebăm dacă unei alte specii îi pasă ce fac oamenii, ne gândim inevitabil la câini.”

Scopul cercetării a fost să testeze o abilitate numită discriminarea lingvistică sau abilitatea de a recunoaște regularitățile auditive, cum ar fi structura silabelor, tiparele accentelor și caracteristicile inerente unei anumite limbi. Oamenii au această abilitate, iar studiile anterioare au identificat cortexul temporal superior (partea creierului care se ocupă de procesarea auditivă) ca fiind regiunea responsabilă pentru asta. S-a descoperit și că șoarecii și vrăbiile au abilitatea de a discerne diverse limbi după ce au fost antrenate, notează lucrarea. 

Într-adevăr, când au studiat activitatea cerebrală în timp ce câinii au ascultat diverse înregistrări audio, cercetătorii au observat mișcare în regiunile sensibile la sunet care indică o capacitate generală de detectare a vorbirii. În special, câinii mai în vârstă și cei cu capul alungit (dolicocefalie) au părut că se pricep mai bine la procesarea indiciilor auditive umane, au spus cercetătorii. 

La câini se întâmplă în două etape, a explicat Cuaya. În primul rând, creierul lor detectează dacă un sunet este vorbire sau nu, pe baza „naturaleței” sunetului. Apoi, la un nivel superior de procesare în cortexul auditiv secundar, creierul lor discerne dacă o limbă este familiară sau nu. 

Cuaya a spus că experiența proprie cu câinele ei a inspirat cercetarea: Kun-kun a fost dresat în spaniolă în timp ce perechea locuia în Mexic, dar când l-a mutat în Budapesta, unde a luat contact cu o nouă limbă, ea a început să se întrebe cum s-a descurcat cu cele două limbi. 

„Kun-kun este o parte semnificativă din viața mea personală și profesională. Îmi place să mă gândesc la câinii mei ca la colegi (și bineînțeles, pisica mea este supervizorul nostru)”, a spus ea pentru Motherboard.

Acum, a arătat că Kun-kun și alți câini pot să-și dea seama când sunt expuși la o nouă limbă și speră că descoperirea ei va fi un pas către a înțelege mai departe dezvoltarea percepției de vorbire la câinii precum Kun-kun. 

Attila Andics, autor senior al studiului și cercetător la Family Dog Project de la Eötvös Loránd, crede că patrupezii s-ar putea să fie echipați în mod unic pentru a înțelege limbile umane – descoperirile făcute de oamenii de știință deschid calea pentru a înțelege asta. 

„Nu știm dacă această capacitate este specialitatea câinilor sau este generală printre speciile non-umane”, a spus Andics în comunicatul de presă. „Este posibil ca schimbările din creier aduse de cei zeci de mii de ani în care câinii au trăit cu oamenii să-i fi făcut mai buni ascultători ai limbajului, dar nu este neapărat cazul. Studiile viitoare vor trebui să afle asta.”