High Hui

Ce-am învățat despre relații din hip-hopul românesc al anilor 2000

Hip-hopul mioritic, de la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000, aborda, în general, teme mai gangsta. Se cânta întruna despre cum se fac bani din combinații dubioase în cartier, diferențele colosale între șmecheri și fraieri, încercările ridicole ale fraierilor de a face parte din gașca șmecherilor, alcoolul ca stil de viață sau fuga continuă de Gardă.

Când am început s-ascult hip-hop românesc, nu mă pasionau chestiile astea. Ca orice puștan necopt, care aflase recent că relațiile cu fetele pot exista și-n realitate, nu doar în filme, mi-ar fi prins bine de tot niște sfaturi de agățat. Aș fi vrut s-aud de la rapperii ăia non-conformiști ce trebuie să faci ca să nu mori virgin. Deși la prima ascultare ai zice că n-ai mare lucru de învățat din hip-hopul românesc într-ale dragostei, de fapt, în multe versuri se ascund o grămadă de sfaturi utile.

Videos by VICE

Ca să le prinzi, trebuie doar să ignori puțin mesajele alea social-agresive, care ies primele în evidență. E de ajuns să deschizi ochii și să citești printre rânduri. Iar dacă te ții de sfaturile astea, te poți deja considera un mic expert într-ale amorului:

Dacă o arzi c-o puștoaică de liceu, ai grijă să nu afle părinții ei că ești golan

„Într-o seară de mai/ Plină de praf și banală/ Așteptam c-o țigară să te iau de la școală/ Dar atunci n-ai venit și-ntorcându-mă acasă/ Am găsit o scrisoare de la tine, pe masă/ Am aflat c-ascundeai ce se-ntâmplă de un an/ Căci părinții tăi nu te lăsau c-un golan”.

Piesa asta e una din puținele povești de dragoste care nu mi-au displăcut, de-a lungul timpului. Bun, poate și pentru că aveam vreo 12-13 ani când se asculta în draci și mă făcea să cred că puștoaicele de liceu arată ca Anda Adam. Dar nu-i doar atât. Dacă tragi concluzia potrivită, relația eșuată dintre un băiat de cartier și-o liceancă sexy îți oferă o lecție valoroasă.

Mesajul e evident, oarecum: Arde-o incognito, frate! Când ești combinat c-o liceancă mișto, cel mai important lucru e să îți construiești o imagine bună în fața părinților ei. Să nu bănuiască bătrânii nicio clipă că tu ești vagabond de fel, că altfel o s-o bată la cap până când ea va rupe relația cu tine. Da, e aiurea rău că trebuie să-ți ascunzi firea rebelă, dar asta-i treaba.

Dacă s-au prins ai ei că ești golan, o să te trezești c-aștepți ca fraierul în curtea școlii, iar ea probabil că iese prin spate, ca să nu dea ochii cu tine, că n-are voie. Și e nașpa că, după mulți ani, se-ntâmplă să vă întâlniți întâmplător și-ți dai seama că încă suferi: „Și-am ajuns iar în barul unde ne-am cunoscut/ Dintr-o primă privire, tremurând, te-am văzut/ Am vorbit un minut, despre una, de alta/ Ochii tăi se-ncălzeau, eu îmi blestemam soarta”.

Hei, și toate astea doar pentru că părinții ei te-au ginit că golănești pe stradă. Vezi, dacă i-ai fi convins pe bătrâni că ești olimpic la fizică sau mate, poate că ați fi trăit fericiți până la adânci bătrâneți!

Când viața de cuplu scârțâie, fă-ți o poză cu băieții de la BUG Mafia și se rezolvă

N-ai zice că hitul ăsta al băieților de la BUG Mafia îți zice ceva util despre relații. Da, mesajul principal e că viața-i fără egal în cartier, la fel de palpitantă și-n anul 2000. Iar biștarii nu-s o problemă pentru băiețași, care-i fac când bat din palme.

Totuși, cântecelul ăsta conține un sfat neprețuit pentru o relație de succes, pe termen lung. Tatae vine cu o soluție revoluționară pentru rezolvarea inerentelor crize sexuale din viața de cuplu:

„Fă-ți niște poze cu Mafia/ Poate așa, o să te fută femeia ta/ Cum face campioana mea”.

Ăsta-i un pont unic pe care nu ți l-a zis nimeni. N-o să ți-l vândă niciun terapeut și n-o să-l citești niciodată într-un zodiac amoros. Nu e sigură treaba, poate să funcționeze sau nu. Cert e, însă, că merită încercat în situații de criză. Efortul depus e minim, dar rezultatele îți pot transforma partenera într-o „campioană”. E ceva.

Nu filosofa cu iubita când ești beat muci, c-o să-i spui tâmpenii și-o să dai vina pe vin

Cu cât asculți piesa asta mai des, ce face Bitza pare tot mai greșit. După ce-a luat-o pe ulei, omul o arde pasiv-agresiv la greu. Pe de-o parte, are remușcări și regretă nopțile pierdute prin birturi, departe de patul conjugal. Pe de altă parte, îi adresează iubitei o serie de reproșuri. Ceea ce-i ciudat, în condițiile în care omul se chinuie să găsească scuze:

„Cine te strânge-n brațe și cine te sărută/ Cine vine seara obosit, dar gata să te fută/ Și dacă răspunsul nu sunt eu, te omor/ Dar acum e târziu, culcă-te, somn ușor!”.

În fine, ca să-și justifice aiurelile debitate, le pune pe toate în cârca vinului personificat. Iar faptul că tipa e de comitet și-l iartă, când omul apare cu „flori la ușă”, nu anulează deloc prestația caraghioasă a lui Bitza. Din tot haosul din piesa asta, e limpede ce învățăminte poți să tragi, în cazul de față.

Nu fi ca Bitza! Te-ai îmbătat grav de tot și ai chef de vorbăraie ieftină? Dă-i un mesaj jumătății tale și spune-i că vă auziți mâine. Atât, abține-te să stai la taclale cu ea, c-o să-ți scape porumbelul și ai numai de pierdut.

Femeia care te iubește te ține departe de pârnaie și-ți iartă escapadele amoroase

„Doar ea-i femeia mea/ Orice s-ar întâmpla, tot ea este regina/ Orice-aș face eu, ea mă ține în picioare/ Știu că fără ea aș fi fost la închisoare”.

Tradusă în limbaj urban, melodia asta e ghidul tuturor iubitelor de borfași. Băieții de la BUG Mafia explică tot ce trebuie să știe o femeie combinată cu un băiețaș de cartier, în puțin mai mult de patru minte. Deci, în nopțile alea lungi și grele, când ea îl așteaptă să vină acasă, iar el n-ajunge până a doua zi, borfașul nu poate fi decât în unul din următoarele locuri: la bagaboante, la bere, undeva unde bagă droguri, la ciordit sau la caftit de fraieri. Partea și mai nasoală e că biata femeie o să aibă parte și de dimineți agitate, când o să-i bată Garda la ușă și-o să întrebe de omul ei. În rest, relația e perfectă.

Iar marele merit al tipelor combinate cu „șmenari” este că îi țin pe ăștia, prin farmecul lor aparte, departe de zidurile închisorii. Ce trebuie să reții de aici îți spune Uzzi direct, pe față, fără ocolișuri: „Însă tu iartă-l de tot/ Orice s-ar întâmpla, el pe tine te iubește/ Tu ești fetița lui și fără tine înnebunește”.

După ani întregi într-o relație nefericită, bărbatul devine un terorist paranoic

„Bagă berea-n frigider/ Scoate-l pe ăla din șifonier/ M-am întors acasă, pune-ți pe cap casca de fier/ Nu-i niciun mister că-l preferi pe altul/ La dracu’, dă-mi coniacul repede, că-ți rup capu’!”

Eu sunt convins că băieții de la Paraziții sunt niște cavaleri în viața reală și că au cu totul alte viziuni în privința vieții de cuplu. În piesele lor educative, însă, descoperi adevărate drame conjugale. Toate-s pe scenariul ăsta: bărbat plictisit, răpus de greutățile vieții, căzut în patima alcoolului și profund nemulțumit de jumătatea lui. Jumătate pe care o terorizează constant, printr-o serie de metode creative. Și poți detecta și ceva gelozie nejustificată pe acolo.

Piesa asta, a lui Ombladon, e alt exemplu. E chiar mai tristă decât prima, că se ajunge la amenințări cu bătaia și regretele bărbatului că n-are pistol, ca să-și lichideze jumătatea. Ce vor să spună, de fapt, Paraziții prin versurile lor? Păi, dacă te complaci într-o relație monotonă, treburile o iau complet razna.

Escaladează până la violență domestică sau, mai rău, la știrile de la ora 5. Și ca să eviți situațiile astea neplăcute, încheie o relație la primele semne că nu mai merge.

Fetele de cartier n-au nevoie de fraieri și texte de iubire, ci de băieți duri care produc bani

Tot timpul mi s-a părut extraordinar că într-o lume rap românească dominată de masculi supărați și (adesea) misogini, există Marijuana, ca să contrabalanseze lucrurile. Și mai tare e că-ți explică chiar ea, cu cuvintele ei, ce așteaptă de la un bărbat. Tipa n-are nevoie de vreun romantic incurabil în viața ei, un pișpirică să-i bage texte de amor și să-i citească-n stele. Nu, femeia adoră viața periculoasă, trăită la maxim alături de băieții ăia răi:

„N-am nevoie de sclavi cu pretenții/ Care suferă mereu, ca la școală îmi țin lecții/ «Spune-mi dacă mă iubești»/ Sau mai bine zi-mi cât de fraier ești/ Nu mai găsești tu băiat ca ăla pe care-l am/ Nu e Romeo, da’ măcar produce un ban”.

Versurile ei te lămuresc ce caută o fată de cartier la un gagiu: tre’ să fie dur, cu nume care atârnă greu pe stradă și să producă banul gros. Și așa se simte fata „numărul 1″. Hai, că nu e greu. Dar ai grijă, că dacă nu te ține, n-are rost să te bagi în seamă la tipele de genul ăsta, că cică n-o să țină vrăjeala.

Când ea te părăsește și se duce la altul, nu o s-o recucerești dacă-i scoți ochii și-i zici că-i „penibilă”

L-am văzut de multe ori pe Puya precipitat, dar parcă niciodată așa ca-n videoclipul ăsta. E de-nțeles, cumva, că jumătatea lui i-a dat papucii ca să se ducă la Keo. Iar omul vrea neapărat s-o întoarcă din drum, că ține la ea și chestii. Dar încercările lui sunt degeaba, pentru că, până la urmă, tipa își ia bagajul și pleacă să-nceapă o viață nouă cu altul.

Asta poate și din cauză că Puya îi scoate ochii în fiecare vers, practic. Că cică femeia avea haine din Turcia când a cunoscut-o, că el i-a cumpărat țoale de firmă, aur și i-a dat tot ce-a vrut:

„Ai uitat de unde ai plecat/ Și-mi faci mii de draci/ Când te-am adus aici/ Erai îmbrăcată din Turcia”.

După care, rapperul vrea să-i intre din nou pe sub piele tipei, așa că se gândește să-i aducă aminte de momentele fericite. Doar c-o dă-n bară grav, din nou:

„Niciodată nu te-am lovit/ Nu te-am înjurat/ Acum văd, prea frumos m-am purtat/ Draga mea, e clar că ți s-a urcat la cap/ Treci înapoi în pat”.

Băi, deci e evident că tactica asta de recucerit e falimentară. Se vede la o poștă că-i nevoie de o abordare mai calmă aici. Așa că: bea o bere sau două și apoi, dacă ești convins că vrei s-o împaci pe fată, mergi și încearcă măcar s-o faci să se simtă bine. Ca să ai o șansă, cel puțin.

Nevasta e o „regină” pe care o joci la barbut, după ce-ai pierdut tot

Mi-aduc aminte cu nostalgie de piesa asta. O ascultam prin generală, la walkman, în timpul orelor de limba română. Și e unul din motivele pentru care m-am ferit întotdeauna de barbut. Povestea asta e cu adevărat impresionantă.

Citește și Hip-hop de pe vremea când Cheloo avea păr

Pe scurt, ce se-ntâmplă: omul nostru joacă barbut la greu, câștigă de rupe, până mușcă momeala unui șmecher mai mare și pierde tot, într-o singură seară. Când se dezmeticește și realizează că-i în rahat până-n gât, îl năpădesc gândurile sinucigașe. După care încearcă să se scoată c-un furt de bijuterii, numai că-l prinde Garda. Intră câțiva ani la pârnaie și aia a fost.

Dar e și-un moment sfâșietor de romantism în versurile astea. Eroul barbugiu renunță mai întâi la autoturismul personal, apoi la casă, iar nevasta, scumpa lui regină, o pune ca miză doar la ultima mână de barbut. Abia atunci, în ultimă instanță, cum ar veni:

„Am ajuns să-mi joc mașina, casa și acum nevasta/ Mă uit la ea și-i spun/ Nu mai plânge, fă, ca proasta!/ Rupi inima din mine/ Și știi că nu mi-e bine”.

Dacă nu crezi că ăsta e romantism în stare pură, ai inima de piatră.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte materiale despre hip-hop-ul românesc:
Ce cred bunicii despre hip-hop-ul românesc
Am vorbit cu primul român care face hip-hop gay
Ce tip de fan hip-hop de căcat ești?