Ce droguri iau teroriștii, ca să nu mai simtă frică

Drogurile joacă un rol important în orice conflict armat din prezent. Ele sunt folosite pentru ameliorarea durerilor, pentru creșterea rezistenței și pentru alungarea oboselii. Tot drogurile mai sunt folosite și pentru reducerea inhibițiilor. Naziștii le administrau soldaților lor Previtin, Armata SUA a experimentat cu LSD și speed, în timp ce Amnesty International a atras atenția, în nenumărate rânduri, asupra consumului forțat de droguri precum cocaina, care face parte din procesul de abrutizare a copiilor-soldaţi.

Un copil soldat, de 14 ani, din Sierra Leone a mărturisit într-un interviu pentru Amnesty: „Fumam o grămadă înainte să înceapă lupta. După asta, nu îmi mai era frică de nimic. Dacă refuzai să consumi droguri, se considera că faci «sabotaj tehnic» şi erai omorât.”

Videos by VICE

Date fiind efectele euforice şi stimulente ale drogurilor, nu e de mirare că teroriştii islamişti şi militanţii jihadişti, precum Statul Islamic, îşi trimit luptătorii pe câmpul de luptă sub influenţa drogurilor, în ciuda faptului că liderii lor religioşi predică abstinenţa de la droguri.

Citește și Salah Abdeslam, capul atentatelor de la Paris, a fost arestat în Belgia

Rüdiger Lohlker, profesor de studii islamice la Universitatea din Viena, spune că „nu ar trebui să fim surprinşi că se folosesc asemenea substanţe în situaţii de stres. Trebuie să ne amintim cum au procedat soldaţii în timpul conflictelor din Bosnia şi din Liban, unde ştiau că sunt expuşi mereu lunetiştilor. În plus, interpretarea pe care Statul Islamic o face Islamului nu este tocmai „strictă”, în sens tare, ci e mai degrabă selectivă şi serveşte mai mult ca orientare pentru Statul Islamic. În cazul ăsta, consumul de droguri nu mai e văzut ca abuz de substanţe, ci ca un proces prin care sunt îmbunătăţite performanţele.”

Pe 18 noiembrie, în cotidianul austriac Die Presse apăruse un articol care atrăgea atenţia asupra faptului că, de la începutul războiului civil şi până în prezent, s-a înregistrat o creştere a consumului de captagon, în Siria. În timp ce masacrul dintre forţele guvernamentale şi rebeli continuă, iar bombardamentele coaliţiei internaţionale se intensifică, mai ales în urma atacurilor teroriste din Paris, există semnale cum că războiul civil din Siria ar fi alimentat de creşterea exporturilor şi consumului de captagon.

Captagon este numele unui medicament derivat din fenetilin. Prima dată a fost introdus pe piaţă în anii ’60, ca tratament pentru hiperactivitate, narcolepsie şi depresie. Însă, din cauza efectelor adverse foarte puternice şi a faptului că dădea dependenţă, acest medicament a fost interzis în majoritatea ţărilor, cu ajutorul unei convenţii ONU, în anii ’80.

Cu toate astea, captagonul este compus, în principal, din substanţe legale, care sunt uşor de procurat şi uşor de produs.

Deşi foarte puţină lume din Occident a auzit de captagon, acest drog s-a bucurat de o foarte mare popularitate în Orientul Apropiat şi Orientul Mijlociu, de ani de zile. Ramzi Hadded, un psihiatru libanez, a descris drogul captagon pentru Reuters drept o amfetamină puternică: „Vorbeşti mult, nu dormi deloc, nu mănânci deloc şi eşti foarte energic.”

Conform unui raport al Biroului ONU asupra traficului de droguri şi infracţionalităţii, Siria era deja o ţară de tranzit în cadrul traficului internaţional de droguri, chiar şi înainte de izbucnirea războiului civil. Siria fusese inclusiv ţară de tranzit pentru captagon, care, până la începutul anilor 2000, era produs în Bulgaria şi Serbia, traficat prin Turcia şi Siria şi vândut în ţările arabe. După ce ruta asta a devenit prea periculoasă, iar drogul a dispărut de tot din Europa, producţia de captagon s-a concentrat în Liban.

Odată cu prăbuşirea statului sirian, producţia de captagon din Liban a crescut cu 90%, iar unele grupuri armate au început să-şi construiască propriile laboratoare, în Siria. Până în prezent nu s-a demonstrat că producţia şi vânzarea de captagon ar finanţa achiziţiile de armament ale grupărilor rebele siriene, dar există suspiciuni destul de puternice în acest sens.

În trecut, captagonul era produs şi în Bulgaria.

Captagonul folosit în războiul civil din Siria este mult mai puternic decât medicamentul original și este amestecat cu alte substanțe asemănătoare, bazate pe amfetamină. Un consumator a explicat, în cadrul unui interviu pentru BBC, că efectul captagonului este la fel de puternic ca cel al cocainei și foarte asemănător cu al morfinei: „Nu mai simţi nimic. Eşti amorţit.” Un agent anti-drog din Homs a descris, pentru The Telegraph, efectul sedativ al captagonului: „Îi băteam, în timpul interogatoriului, dar nu simţeau deloc durerea. Mulţi dintre ei râdeau, chiar şi când le aplicam lovituri puternice.”

Foto de ResoluteSupportMedia, via Flickr

De la începutul războiului civil, în Siria s-a înregistrat o creştere enormă în consumul şi exportul de amfetamine. În spatele cifrelor se află o piaţă uriaşă care genereză anual profituri de milioane de dolari. Pe lângă faptul că ajung în mâinile numeroşilor consumatori de captagon din Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite, drogurile astea ajung, în principal, pe câmpurile de luptă din Siria. Se presupune că nu doar militanţii, ci şi trupele lui Assad şi rebelii consumă droguri înainte de luptă, ca să-şi depăşească fricile şi să-şi suprime inhibiţia de a omorî.

Au existat relatări despre luptători ai Statului Islamic, care erau puternic sub infulenţa captagonului şi a altori droguri, pe câmpul de luptă. Ekram Ahmet, un kurd sirian, care a părăsit oraşul Kobane împreună cu familia sa, în timpul asediului, a povestit pentru publicaţia The Mirror despre luptători ai Statului Islamic care „aveau multe pastile la ei, pe care le luau foarte des. Păreau să îi înnebunească. Deveneau agitaţi şi energizaţi, gata să pedeapsească pe oricine pentru cele mai mici abateri, chiar şi pe copii.”

Conform experţilor în sunet, până şi presupusul terrorist britanic, cunoscut ca „Jihadi John”, era sub influenţa drogului khat, un medicament tot pe bază de amfetamină, în timpul execuţiei ostaticului David Haines.

Citește și Am vorbit cu o fostă sclavă sexuală a Statului Islamic

Nu doar jihadiștii din Siria iau droguri înainte și în timpul luptelor. Urme de captagon au fost găsite și în sângele teroristului care a omorât 38 de oameni la sfârșitul lui iunie, în orașul Sousse, din Tunisia. Martorii au relatat despre cum atacatorul zâmbea și părea fericit în timpul masacrului.

Tot cotidianul austriac Die Presse specula cum că atacatorii din Paris s-ar fi aflat sub influența drogurilor, o presupunere care a fost întărită ieri de o înregistrare video, publicată de The Daily Mail, din camera de hotel în care erau cazați teroriștii. Nu e clar dacă seringile și acele, care se puteau observa în filmare, fuseseră folosite pentru consum de droguri. Cu toate astea, au fost foarte multe cazuri anterioare în care s-a întâmplat așa, deci e foarte probabil să fie adevărat și acum.

Se poate spune, deci, că există un drog care-i transformă pe oameni în maşini de război fără nicio urmă de umanitate? Se poate, dar cel mai probabil drogul ăsta nu se numeşte captagon. Mie, la fel ca multor altora, îmi este greu să-mi imaginez ce-l determină pe un om să tortureze şi să omoare alţi oameni, ore-n şir, după care să se arunce în aer. Trebuie să mai existe şi altă explicaţie pe lângă consumul de droguri.

Oamenii ăia, care, săptămână trecută, şi-au sacrificat propriile vieţi, precum şi cele ale altor 130 de persoane, nu erau demoni veniţi dintr-o altă lume. Ei făceau parte din aceeaşi lume ca noi. E posibil ca ei să fi luat un pumn de droguri înainte să comită atacurile, dar asta nu explică nimic.

Este foarte posibil ca drogul captagon să reducă inhibiţiile, să blocheze emoţiile şi să-i facă pe oameni să nu se mai teamă de moarte. Însă, chiar şi tentativa asta de-a explica atacurile teroriste din Paris prin prisma consumului de droguri este complet pe lângă subiect, la fel ca tentativele de-ai portretiza pe cei care se asociază voluntar cu Statul Islamic drept bolnavi psihici sau fiinţe deumanizate.

Parisul în stare de urgenţă. Foto via VICE News

Nu e nevoie mult efort ca să înţelegi logica teroriştilor Statului Islamic, chiar dacă uneori pare iraţională şi coruptă: cine nu este pentru Islam, este împotriva Islamului. Iar oricine este împotriva Islamului se numeşte Kufr, adică necredincios, şi nu merită să trăiască. Conceptul ăsta se poate aplica oricui, chiar şi musulmanilor. Felul ăsta de a pune problema nu este nici o noutate, nici o invenţie a jihadului modern.

După cum a spus şi Christoph Prantner într-o declaraţie pentru publicaţia Standard, logica jihadului se aseamănă izbitor cu logica Revoluţiei Franceze. Chiar dacă islamiştii radicali urmăresc alte scopuri, aceştia îşi privesc propria ideologie precum şi-o priveau şi iacobinii pe-a lor, drept sacră, inviolabilă şi purtătoare a adevărului absolut.

Cristoph Prantner a conchis că teroriştii Statului Islamic promovează nişte virtuţi pervertite şi se fac vinovaţi de „blasfemia supremă, în faţa lui Dumnezeu”, adică exact de păcatul pe care ei îl denunţă la occidentali: „Voi luaţi individualistul absolut şi îl duceţi la extrem, fără vreo preocupare pentru divinitate şi fără vreun ţel omenesc.”

Susținătorii ideologiei Statului Islamic succombă aceluiași drog precum nenumărați alți discipoli ai altor ideologii din trecut, care pretindeau că răspândesc adevăruri absolute. Acel drog poate transforma pe cineva într-un ucigaș în masă, fără vreun simț al răspunderii și fără vreo remușcare. Acel drog nu e făcut din chimicale, ci își are originile în intelectul uman. Acel drog nu se numește captagon, ci nihilism.

Traducere: Mihai Niţă

Urmăreşte VICE pe Facebook.

Citeşte mai multe despre Statul Islamic:
Cum arată viitorul terorismului văzut de VICE
Cum a fost pe stadionul național al Franței în timpul atacurilor teroriste din Paris
Toate aberațiile despre atentatele teroriste de la Paris apărute pe internetul românesc
Un fost corespondent român de război îți explică cum funcționează răpirile teroriste