FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

Tot ce trebuie să știi despre condamnarea Elenei Udrea în Gala Bute

Noi toți am pierdut 2,8 milioane de euro pentru că protejata lui Băsescu a vrut să-și facă imagine pe seama unui eveniment sportiv.
Răzvan Filip
Bucharest, RO
(Fotografia din deschidere via contul de Facebook al Elenei Udrea)

Elena Udrea tocmai a încasat azi șase ani de pușcărie într-unul din cele mai grele dosare penale în care a fost anchetată. Bine, asta poate fi și o veste bună pentru ea, în condițiile în care procurorii au cerut 21 de ani. Și, oricum, decizia Înalte Curți nu este definitivă.

Chiar dacă nu te interesează în mod deosebit soarta protejatei lui Băsescu, sentința asta ar trebui să-ți dea de gândit. Parcă începi să-i înțelegi pe cei care vorbeau și încă vorbesc despre așa numita „camarilă băsistă". În ultimii ani, am înțeles tot mai clar că Băsescu și apropiații săi erau făcuți cam din același aluat ca PSD-iștii pe care-i înjurăm acum de zor. Pentru foarte mult timp, cei din PDL și-au păcălit susținătorii loiali că doar PSD-ul e corupt și au crezut sincer că ei vor rămâne neatinși de justiție.

Publicitate

Când s-a dovedit că nu e așa, Băsescu a început să adopte tot mai mult retorica autovictimizatoare a foștilor rivali social-democrați. Că dosarul Elenei Udrea fost făcut la comandă. Că justiția comite abuzuri. În fine, știi despre ce vorbesc.

Fotografie via contul de Facebook al Elenei Udrea

Dar să-l lăsăm acum pe Băsescu și să revenim la Gala Bute.

Încă din 2011, Cătălin Tolontan scria despre maniera dubioasă în care a fost finanțat și organizat evenimentul ăsta. Pe vremea aia, pentru un asemenea demers jurnalistic riscai să-ți iei multe flegme din partea fanilor înfocați ai boxerului canadiano-gălățean. Conform rechizitoriului întocmit de DNA, Elena Udrea, împreună cu oameni din cercul personal, ar fi încheiat în 2011 un contract de servicii, fără anunț de participare, între Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și firma lui Rudel Obreja, având ca obiect promovarea României în cadrul Galei Bute. Pe scurt, contribuabilii români au fost păgubiți cu aproximativ 2,8 milioane de euro pentru finanțarea unui eveniment privat, sub pretextul că asta va aduce mai mulți turiști în țară.

Întreg scandalul e deja vechi de aproape șase ani, timp în care-i posibil ca mulți să fi uitat despre ce e vorba exact. Dar nu-i nimic, d-asta sunt eu aici, ca să-ți amintesc de ce Udrea nu-i cu nimic mai presus decât oameni ca Dragnea sau Ponta.

Citește și: Victor Ponta, avocatul familiei Udrea-Cocoș

Toți oamenii implicați în dosar și de ce fapte sunt acuzați

Deși pare greu de crezut, Elena Udrea n-a lucrat de una singură în organizarea acestui eveniment. Inculpați în dosar sunt și fostul ministru al Economiei Ion Ariton, fostul președinte al Federației române de Box Rudel Obreja, fostul director al Companiei Naționale de Investiții Ana Maria Topoliceanu, Tudor Breazu - fostul asistent personal al Elenei Udrea, Ștefan Lungu - fostul consilier al Elenei Udrea, fostul secretar general în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului Gheorghe Nastasia și omul de afaceri Dragoș Botoroagă. Așadar, o grămadă de foști oameni cu funcții înalte.

Faptele pentru care au fost trimiși în judecată sunt și ele multe la număr: luare de mită, dare de mită, complicitate la luare de mită, abuz în serviciu, evaziune fiscală și declarații false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene.

Publicitate

Dacă denumirile astea nu-ți spun mare lucru, hai să vedem ce spun procurorii mai exact:

Inculpații au folosit fonduri publice, „într-o modalitate interzisă de lege", pentru finanțarea unui eveniment sportiv ce era organizat de către o entitate privată, adică de firma lui Obreja. Procurorii mai spun că astfel au fost încălcate procedurile legale de achiziție publică și „au fost achiziționate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanțare europeană".

Cum a fost finanțată Gala Bute

Fotografie via contul de Facebook al Elenei Udrea

Practic, Udrea s-a întâlnit cu Obreja la o cafeluță și a hotărât că vrea neapărat să-l aducă pe Lucian Bute să boxeze în țară. În acest scop, a făcut demersuri pentru adoptarea unor acte normative prin care să ușureze finanțarea evenimentului, a încercat să-i oblige pe funcționarii publici din subordine să se vadă cu Obreja pentru a încheia contractul dintre minister și firma lui, iar, în final, a încercat să deconteze totul prin fonduri europene.

Între timp, Ion Ariton, ministrul Economiei de atunci, a determinat zece companii de stat aflate-n subordinea sa să sponsorizeze organizarea galei. Asta deși, potrivit legii 32/1994, societățile cu capital majoritar de stat nu au voie să finanțeze activități derulate de cele cu capital privat.

Citește și: Zece întrebări care mă bântuie de când am văzut ultima poză a Elenei Udrea

O altă modalitate de obținere a banilor îl implică pe Gheorghe Nastasia, care era secretar general în ministerul condus de Udrea. Potrivit DNA, Nastasia i-a solicitat în 2011 afaceristului Adrian Gărdean, reprezentantul SC Termogaz Company SA, 10% din plățile încasate de firma lui, bani ce trebuiau să ajungă-n vistieria societății lui Rudel Obreja, Europlus Computers. În schimbul acestor bani, Nastasia i-a promis că va facilita plata lucrărilor executate de Gărdean în cadrul programului „Schi în România".

Publicitate

Ancheta în privința galei a arătat și cum era finanțat PDL-ul

Cu Gala Bute ca punct de plecare, procurorii i-au mai deschis un dosar Elenei Udrea, de data asta pentru felul în care era finanțat PDL-ul. Potrivit procurorilor DNA citați de Tolontan, partidul plătea pentru diferite servicii cu sume obținute din infracțiuni de corupție în trei feluri: cash, prin transfer bancar din partea unor societăți comerciale aflate-n relații directe sau indirecte cu ministerul condus de Udrea sau prin depunerea unor sume în contul PDL-ului, ce erau ulterior mascate sub forma unor contracte fantomă de donație.

A ieșit astfel la suprafață o întreagă rețea din care făceau parte afaceriști îmbogățiți pe seama statului, publicitari și oameni politici care controlau fluxul banilor în interesul partidului.

Dosarul a arătat relația dintre Elena Udrea și anumite publicații sau televiziuni

Fotografie via contul de Facebook al Elenei Udrea

Cătălin Tolontan mai arăta în 2015 cum se folosea Elena Udrea de Tudor Breazu, asistentul său personal, pentru a transmite ordine anumitor instituții de presă. În urma perchezițiilor făcute de procurori, s-a descoperit că Breazu, la ordinul Elenei Udrea, decidea ce fel de știri aveau voie să difuzeze acele publicații sau televiziuni. Dacă era ceva favorabil, aveai voie să publici, dacă era ceva incomod, erai rugat mai mult sau mai puțin frumos să ștergi. Iar când spun „ceva incomod", mă refer și la orice relatare negativă despre organizarea Galei Bute.

Publicitate

Partea asta a rechizitoriului merita menționată măcar așa, pentru a nu rămâne cumva cu impresia că doar Voiculescu-și folosea trompetele din presă pentru a scăpa de pușcărie.

Citește și: De ce a dus Elena Udrea mâna la nas? Cinci ipoteze dubioase, dar plauzibile

În ce a constat apărarea Elenei Udrea

De-a lungul timpului, Elena Udrea a încercat prin intermediul avocaților să arunce vina-n diverse alte direcții. Cel mai recent, asupra funcționarilor publici. Cu doar câteva săptămâni în urmă, Alexandru Chiciu, unul din avocații ei, se întreba retoric de ce DNA n-a urmărit traseul banilor până la capăt.

„De ce nu i-a cercetat pe ceilalți funcționari ai statului sau alți oameni la care au ajuns banii? Chiar și audierea martorului Felix Tătaru arată că traseul banilor trebuia urmărit până la capăt!"

Potrivit lui Tolontan, funcționarii pe care vrea să-i scoată Udrea vinovați n-au fost puși sub acuzare pentru că, deși semnaseră documente referitoare la achiziția publică pentru Gala Bute, s-ar fi opus în mod repetat și argumentat, semnând abia când n-au mai putut rezista presiunilor la care erau supuși de către superiori. Alții și-au dat direct demisia când au simțit că ceva nu-i în regulă. De pildă, Paul Mărășoiu, fost director general al Direcției Turistice. Acesta a demisionat „din motive medicale" când a văzut că tot i se bagă pe gât minciuna că nu firma privată a lui Obreja organizează gala, ci Federația Română de Box.

Publicitate

Tot în sensul ăsta, o altă tactică folosită de apărarea Elenei Udrea a fost cea consacrată de Adrian Năstase în dosarul „Trofeul Calității". Tactică ce poate fi rezumată în felul următor: „n-am semnat nimic, boss!". Din păcate pentru Udrea, procurorii au arătat că, într-o situație de genul, inculpatul nu se poate lamenta că a profitat de pe urma unor fapte de corupție fără știința sa, din cauza subordonaților. Adică, în calitate de șef al unui minister, nu poți spune „hei, m-am îmbogățit fără să vreau, subalternii sunt de vină, arestați-i pe ei". N-o să te creadă nimeni. Un alt avocat al Elenei Udrea, Marius Striblea, a declarat în urmă cu doi ani la RTV că pentru cele trei acuzații de luare de mită nu există deloc probe și se bazează doar pe pe denunțuri:

„Discuţia cu denunţurile se referă strict la cele trei acuzaţii de luare de mită. Gala Bute o lăsăm la o parte. În speţele astea sunt implicate mai multe persoane. Există mai multe mijloace de probă administrate de procurori. În ceea ce priveşte acuzaţia doamnei Udrea, strict, probaţiunea se bazează strict pe denunţ".

Asta-i pe principiul „hoțul neprins în flagrant e negustor cinstit".

Citește și alte articole despre dosarele de corupție ale politicienilor români:
Tot ce trebuie să știi despre dispariția lui Ghiță, politicianul care mergea la petreceri SRI

Opt motive pentru care ar trebui să te înfurie că Liviu Dragnea a ajuns omul momentului în România

Toate argumentele românilor care iau apărarea PSD-ului când încearcă să legalizeze corupția