FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Toți dubioșii din România care s-ar bucura dacă ar dispărea Consiliul Anti-Discriminare

Legea lui Bogdan Diaconu împotriva CNCD este atât de prost scrisă încât, în loc să desființeze instituția, ar aduce o amendă de milioane de euro României.
Fotografia din deschidere via contul de Facebook al lui Bogdan Diaconu

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pe scurt CNCD, instituția aia care l-a amendat pe Traian Băsescu pentru că a făcut-o pe o jurnalistă „țigancă împuțită", dar l-a ars și pe Cristian Tudor Popescu pentru că a spus că țiganii sunt hoți, cerșetori și criminali este la un pas să fie desființată, a urlat presa în ultimele două zile. De ce? Pe de o parte din prostia și nepăsarea parlamentarilor, pe de alta din dorința de răzbunare a lui Bogdan Diaconu. Da, tipul ăla dubios care și-a pus pe sigla partidului imaginea lui Vlad Țepeș și care milita în campania electorală din decembrie 2016 pentru amnistierea politicienilor corupți și pentru ștergerea datoriilor celor care nu și-au plătit taxele și impozitele la stat.

Publicitate

Ei bine, Diaconu ăsta a fost amendat cu 4 mii de lei anul trecut de CNCD pentru că a spus că, dacă va ajunge primarul general al Capitalei (da, a candidat la Primăria Bucureștiului), va interzice marșurile gay pentru a stopa transformarea Bucureștiului în Sodoma și Gomora. A primit amenda pe 13 mai, iar patru zile mai târziu, pe 17 mai, a depus la Parlament o propunere legislativă pentru desființarea CNCD. Era deputat pe vremea aceea și avea dreptul de a iniția legi (ideea aia ca parlamentarii să fie controlați de un psihiatru chiar nu era rea).

Ping pong cu legea între Senat și Camera Deputaților

Inițiativa lui Diaconu a ajuns la Senat, dar senatorii erau în campania electorală pentru alegerile locale și nu prea le ardea de dezbateri în acea perioadă. Apoi a venit vacanța parlamentară. Abia pe 21 septembrie, deci după mai bine de patru luni, șefii Senatului au avut o revelație: nu ei, ci deputații trebuie să dezbată prima oară legea. Deși drumul dintre Senat și Camera Deputaților e la un hol distanță, a durat aproape o lună pentru ca inițiativa asta legislativă să ajungă acolo. A fost apoi trimisă la comisiile Camerei Deputaților, acele mini-laboratoare legislative unde toate inițiativele sunt analizate, disecate, remodelate și șlefuite înainte de a ajunge la votul din plen (bine, de cele mai multe ori nu se întâmplă așa, dar asta ar trebui să fie ideea).

Comisia pentru drepturile omului a spus că nu este de acord cu desființarea CNCD. Aceeași poziție a avut-o și Comisia juridică a Camerei Deputaților. Consiliul Legislativ a spus și el nu legii lui Diaconu, la fel cum tot nu a spus și Guvernul (Cioloș la acea vreme). Toată această procedură a durat însă aproape o lună, de pe 17 octombrie, până pe 8 noiembrie, când parlamentarii erau deja din nou în campanie electorală. Abia pe 27 decembrie, între Crăciun și Revelion, a fost înscrisă inițiativa pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților pentru dezbatere și vot, dar era deja mult prea târziu.

Publicitate

Constituția spune clar că o lege trebuie dezbătută de prima Cameră în maximum 45 de zile de la înregistrare (termenul se împlinise pe 25 noiembrie). Or, în cazul de față trecuseră deja peste 70 de zile, așa că legea a fost considerată adoptată. Culmea este că nimeni nu s-a prins de acest lucru decât două luni mai târziu, pe 28 februarie 2017, când Guvernul Grindeanu a trimis și el un punct de vedere prin care a spus că nu este de acord cu inițiativa.

Citește și: Am vorbit cu parlamentarul USR care simte că gayii nu reprezintă electoratul lui

Dacă prostia ar durea…

Stai liniștit însă, nu e nicio panică să fie desființat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Pe de o parte pentru că legea lui Diaconu a fost atât de prost scrisă încât, chiar dacă ar fi adoptată definitiv și de către Senat, tot nu ar avea niciun efect. CNCD și-ar vedea mai departe de treabă și ar da în continuare amenzi celor care vorbesc denigrator despre homosexuali, țigani, unguri, femei, negri sau mai știu eu ce fobii cretine ar putea avea unii rămași cu mintea în Evul Mediu.

Așadar, în infatuarea lui răzbunătoare, Diaconu a propus o lege pentru abrogarea Legii 48/2002, crezând că acela este actul fondator al CNCD. Numai că Legea 48 nu a făcut altceva decât să aprobe o ordonanță de urgență adoptată de Guvernul Năstase în 2001 și care conținea definițiile, contravențiile și sancțiunile în materia discriminării. CNCD a fost înființat ulterior, printr-o Hotărâre de Guvern (1194/2001 dacă chiar te interesează) și în prezent funcționează în baza unei legi adoptate în 2006 (Legea nr. 324/2006).

Publicitate

Așadar, în ipoteza în care inițiativa lui Diaconu ar fi adoptată, CNCD ar funcționa în continuare, dar România va putea fi dată în judecată de Comisia Europeană (așa-numita procedură de infringement) și riscă o amendă de câteva milioane de euro (care ar fi plătită din banii tăi), deoarece legislația anti-discriminare este una dintre condițiile puse României pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Fotografie de Wikimedia Commons

Și, totuși, dacă s-ar desființa CNCD ar fi suficienți oameni care să sară în sus de bucurie

Nu puțini au fost cei care au primit amenzi usturătoare de la CNCD pentru faptul că încă nu au realizat că trăiesc în secolul 21 și continuă să-i privească și să-i trateze pe propriii semeni prin prisma culorii pielii, a orientării sexuale, a etniei, a limbii, a religiei sau a handicapului.

În 2007, Traian Băsescu, președintele României la acea vreme, a primit un avertisment din partea Consiliul după ce i s-a adresat unei jurnaliste de la Antena 1 cu apelativul „păsărică, iar ulterior a numit-o „țigancă împuțită". Trei ani mai târziu, Băsescu a recidivat și într-o declarație publică a afirmat că romii, „în mod tradițional, trăiesc din ce fură". De această dată și-a furat și el o amendă de 600 de lei de la CNCD, pe care a contestat-o în instanță, dar pe care până la urmă a trebuit să o achite.

Citește și: Tot ce trebuie să știi despre Șerban Nicolae, PSD-istul care crede că lanterna consumă minute

Un alt client fidel al CNCD a fost Gigi Becali. În 2010, finanțatorul Stelei a primit un avertisment de la Consiliu după ce a spus că el nu angajează fotbaliști homosexuali la echipă. Pentru că un an mai târziu a recidivat, Becali a primit o amendă de 2 mii de lei după ce a afirmat, vorbind într-o emisiune despre divorțul lui Cristian Borcea, că „bărbatul care înșală este șmecher, iar femeia care înșală este curvă". Și tot în 2011 Becali l-a numit „handicapat" pe un jurnalist, după ce acesta l-a întrebat despre propunerea de introducere a obligativităţii controlului psihiatric şi psihologic pentru candidaţii la funcţii publice. „Tu eşti handicapat! Asta eşti tu! Tu nu înţelegi asta, nu vrei să înţelegi!", i-a replicat Becali jurnalistului.

Publicitate

Fotografie de Wikimedia Commons

Gabriela Firea l-a enervat până și pe Ion Iliescu atunci când, în campania prezidențială din 2014, a afirmat că Iohannis nu are copii și că acest lucru ar fi un defect pentru candidatul de atunci la președinție. „Eu sunt unul din ăștia", a exclamat atunci Iliescu. CNCD a sancționat-o atunci pe Firea cu avertisment.

Colega de partid a Gabrielei Firea, actualul ministru al Muncii, Lia Olguța Vasilescu a ajuns și ea la judecata Consiliului de Combatere a Discriminării în 2012, la doar câteva zile după ce a câștigat primul mandat de primar al Craiovei. „Nu mi se pare normal să aud vorbindu-se ungurește când mă duc pe șantierele din Craiovița Nouă", a spus ea atunci.

Unul dintre cele mai recente cazuri ajunse pe masa CNCD este cel al medicului ajuns senator PNl, Leon Dănăilă. El a fost reclamat de iubita fostului deputat Remus Cernea, Ioana Stăniloiu, tipa aia căreia i s-a făcut milă de crabii din galantarul Mega Image și i-a luat acasă. Nu să-i mănânce, ci să-i salveze, dar bietele crustacee și-au găsit sfârșitul într-un acvariu. Așadar, Dănilă a afirmat într-un interviu de anul trecut, că „femeile nu sunt bune de chirurgi (…) n-au talent (…) le lipsește ceva. Femeile, în general, au treabă acasă, se ocupă cu alte lucruri, de familie. Gândul le este în altă parte". Stăniloiu s-a considerat direct lezată de afirmațiile medicului Dănăilă, pe care le-a calificat drept revoltătoare și jignitoare la adresa femeilor și a supus cazul acestuia judecății CNCD.

Publicitate

Un caz interesant a fost cel al fostului ministru de Externe, actual ambasador al României la UNESCO, Adrian Cioroianu. În 2007 el a declarat că infractorii români de etnie romă care comit fărădelegi în străinătate ar trebui puși la muncile cele mai dure „și formate, probabil, batalioane disciplinare" și trimisi în deșert. Cioroianu a scăpat însă de o sancțiune din partea Consiliului deoarece președintele instituției, Asztlos Csaba a criticat afirmațiile acestuia înainte de ședința de judecată propriu-zisă și s-a considerat că s-a antepronunțat.

Fotografie de Wikimedia Commons

Victor Ponta a ajuns și el de două ori în fața CNCD, dar a scăpat de fiecare dată nesancționat. Prima oară a fost reclamat după ce a făcut o glumă pe seama saltului cu parașuta executat de Elena Udrea. El a spus că, „în vreme ce președintele Traian Băsescu atacă cu parașute, PSD are piloți". A doua oară a fost reclamat la CNCD pentru că a comparat „regimul Băsescu" cu „regimul nazist".

Și afirmațiile făcute Călin Popescu Tăriceanu au ajuns la judecata Consiliului de combatere a discriminării, după ce actualul președinte al Senatului a spus despre Crin Antonescu că „pare lovit de autism".

Nici Liviu Dragnea nu a scăpat de sesizări la CNCD. După ce în ziua votului din turul doi al prezidențialelor din 2014 a afirmat că a votat „româneşte pentru un preşedinte român şi viu", șeful PSD a fost reclamat de Alina Gorghiu, care l-a acuzat că a făcut „apel la dezbinare pe criterii etnice".

Publicitate

Fotografie de Anti.USL, via Flickr

Au comis-o și ziariștii nu numai politicienii

În clubul „select" al personalităților publice slobode la gură și sancționate de CNCD au intrat și jurnaliștii, nu doar politicienii. În 2014, Cristian Tudor Popescu a primit o amendă de 2 mii de lei după ce a scris într-un editorial publicat pe Gândul că țiganii sunt hoți, cerșetori și criminali și că nu au legătură cu românii. "M-am străduit cât am putut să explic că acești țigani hoți, cerșetori, criminali, nu au legătură cu românii. Că au o cultură internațională a fărădelegii, proprie etniei lor, căreia trebuie să-i facă față întreaga Europă, nu România de una singură", a scris CTP.

„Afirmațiile aduc atingere demnității romilor și creează o atmosferă degradantă și ofensatoare la adresa persoanelor de etnie romă (…), reprezintă discriminare și încalcă dreptul la demnitate al persoanei", a decis Consiliul.

Buzdugan și Morar au primit anul trecut amenzi mari, câte cinci mii de lei fiecare, după ce au făcut o serie de glume de prost gust pe seama echipei de fotbal a statului Congo. „Care e diferența dintre antrenorul nostru și cel din Congo: Tata Puiu crede în Dumnezeu, antrenorul lui Congo crede în Cimpanzeu", a fost una dintre poantele nesărate făcute de cei doi la radioul unde lucrează.

Acum stau și mă gândesc ce trebuie să fie în capul unui politician care își dorește desființarea unei instituții atât de importante într-o democrație. Știu, nu vă grăbiți să răspundeți. S-ar putea să fiți acuzați de discriminare.

Citește și alte articole despre ideile crețe ale politicienilor:

Am vorbit cu primari PSD despre ideea colegului lor c-ar trebui să cânte toți Imnul Național

De ce legea patriotismului alimentar din România e stupidă și abuzivă

Cine-s cârnații care vor să te amendeze dacă-i defăimezi pe Facebook