18+

Cosplay nu înseamnă că poţi să-mi faci ce vrei

Foto via Cosplay Deviants

De când a ajuns la modă în anii ’80, cosplay-ul a devenit o parte esențială a evenimentelor și convențiilor de geekşi, cu cel puțin un concurs de costume sau o prezentare de modă la fiecare întâlnire majoră. Scena cosplay-ului se bucură și de ceva probleme, printre care se numără din ce în ce mai multe incidente de hărțuire și atacuri sexuale. Cu toate că nu există statistici oficiale, am văzut atât de multe ştiri legate de acest lucru, încât în unele cazuri s-au făcut petiții faţă de companiile care organizează convenţiile şi li s-a cerut ajutorul ca să combată problema. Luna asta la Anime Expo în Los Angeles, o dezbatere dedicată acestui subiect, intitulată ,,Cosplay nu înseamnă că-mi dau consimţământul să-mi faci ce vrei” a fost susținută de către Cosplay Deviants, o companie de divertisment pentru adulți care promovează cosplay-ul. Am vorbit cu Vivid Vivka, model Deviant si fană a cosplay-ului, despre experienţele ei cu partea întunecată a dress-up-ului, despre scena cosplay și de ce continuă ea să facă ceea ce face.

Videos by VICE

VICE: Când ai început să faci cosplay și de ce?
Vivid Vivka: ,,Când” este o întrebare dificilă. De acum două Halloween-uri, aș zice. Am început să folosesc sărbătoarea asta mișto ca scuză să mă costumez în personajele mele preferate. Îmi aduc aminte cât de fericită am fost când am aflat că există nu doar o comunitate care se costumează cât de des pot, dar și că aceasta este în sine minunată și călduroasă. Prin intermediul circuitului de cosplay am întâlnit cei mai buni, mai minunați, mai nebuni și mai îndemânatici oameni. De acolo și transformarea asta uimitoare. Te uiți la TV, la filme, încerci jocuri video. Vezi personajele. Te învălui atât de tare în personalitățile lor și în detaliile personajelor. Sau, dracu’, doar ți se pare că hainele lor sunt mișto. Dar să pui, efectiv, costumul pe tine, după ce l-ai făcut singură, e un sentiment copleșitor. Mereu încerc să mă gândesc la modul în care personajul ar intra într-o cameră, cum ar răspunde la întrebările care mi se pun și cum ar poza. E dress-up, da, dar e mult mai mult.

Vivid Vivka costumată în Belldandy din anime-ul Ah! My Godess. Fotografie via Vivid Vivka

Când te-ai alăturat celor din Cosplay Deviants?
Mi-am trimis primul CD cu prezentări în 2011. M-a captivat imediat. Îmi plăcea să stau goală și aveam deja un corp de model-nud bunicel. Îmi plăcea să fac cosplay. Și, frate, am găsit o companie care voia să le fac pe amândouă. Fuck, yes. Băgați-mă și pe mine. Am făcut multe prezentări de atunci și am făcut parte din albumele lor de fotomodele, din cărțile de joc, am apărut în revistă, în calendare şi am fost la convenții ca parte din echipa lor.

Te-au hărțuit oamenii de cum te-ai apucat de cosplay? Sau e ceva de care te-ai lovit din ce în ce mai mult de-a lungul timpului?
La început, costumele mele aveau ca tema horror-uri sângeroase: Pyramid Head din Silent Hill, zombies, etc. Majoritatea oamenilor stăteau departe de mine! Dar pe măsură ce-am crescut, mi-am început cariera de model-alternativ/model-nud, am devenit mai încrezătoare și am început să mă simt mai bine în pielea mea. Am început să apar complet goală, să fac cosplay pentru personajele pe care le adoram și pe care voiam să le imit, dar înainte eram prea timidă sau prea emoționată ca să o fac. Nu e un secret că fetele din anime-uri sfidează gravitația și că super-eroinele poartă de obicei spandex mult prea mulat și cam atât. Nu sunt perfectă și n-am corpul ideal, lucrat la sală. Dar mă simt bine în pielea mea, vreau să mă joc și să-i ia dracu’ pe toți ăia care încearcă să mă oprească.

Dar internetul este un loc nemilos. Dacă postezi o fotografie, toată lumea îşi dă cu părerea despre ea. Dacă aveam o monedă pentru fiecare dată când am fost numită față-de-cal, travestită, grasă, urâtă, aș putea să cumpăr internetul pulii. Hărțuirea online vine în flux constant și e de-a dreptul dezgustătoare. În persoană, e o poveste diferită. Oamenii cer să facă poze cu mine și mă apucă, în glumă, de fund. Mi-au spus și cerut lucruri obscene, lipsite de tact, vulgare, urmate de ,,glumesc.. în caz că nu ai vrea.” Mi se pare că mulți oameni nu realizează că întrec măsura și că pot fi foarte jignitori, înspăimâtători și scârboși. Văd personajul ăsta pe care-l cunosc și-l iubesc și ei și uită că înăuntrul costumului se află o persoană. Cosplay-ul nu înseamnă că-mi dau consimţământul să-mi faci ce vrei. Doar pentru că m-am costumat, nu înseamnă că am ca scop să-ți îndeplinesc ție fanteziile.

Vivid Vivka costumată în Joker. Fotografie via Cosplay Deviants

La fiecare convenție la care mă duc există câteva povești de groază care mi se întâmplă mie și prietenelormele. Cel mai rău e când cea hărțuită nu vorbește despre asta. După cum ziceam, am impresia că majoritatea oamenilor nu realizează că ceea ce fac e greșit și dacă noi nu le zicem, atunci cum vor ști? Nu-mi vine să cred când văd schimbarea care s-a produs de când m-am hotărât să nu mai fiu timidă și să mă apăr. Acum sunt mult mai guralivă și pot zice ,,nu” într-un mod agresiv.

Și nu e doar fizic. Da, uneori un sân este atins „accidental” sau o fustă este ridicată ,,din greșeală”. Sau, la dracu’, cineva este luat pe sus. Asta-i înfricoșător. Nu faceți asta. Nu-i drăguț. E înspăimântător. Dar e, în același timp, emoționant și spiritual. Am purtat costume la care am muncit luni de zile, doar ca să fiu numită ,,târfă, curvă, parașută” de alte fete. Am fost numită ,,varianta ușuratică” de o altă fată care făcea cosplay pentru același personaj ca mine, din cauză că am sânii mai mari. Plus întregul spectru de body-shaming. Nimeni nu-i construit ca un desen animat. Ele sunt ființe bi-dimensionale, fără gravitație sau vârstă. Ar trebui să te poți costuma cum vrei, chiar dacă n-ai talia așa mică, șoldurile așa subţiri, picioarele așa lungi, sânii așa mari, la dracu’, chiar chiar dacă pielea ta nu are culoarea potrivită. Cosplay-ul ar trebui să fie, și în esență chiar este, despre iubirea pentru personaje și bucuria de a crea costume. Dar spectatorii văd, cu precădere, doar partea mai ușoară, mai jovială a lui, produsul finit și zâmbetele pentru cameră. Există și o parte întunecată, dureroasă, a cosplay-ului. Oamenii sunt prinși și trași în jos de mici detalii și de nevoia asta diabolică de a distruge o persoană.

Vivid Vivka costumată în Mad Moxxi din Borderlands 2. Fotograf: Enrique Malfavon

Există situații deosebit de scandaloase la care ai luat parte în vreo anumită măsură, pe care le-ai văzut sau despre care ai auzit?
Făceam cosplay o dată pentru un personaj dintr-un joc video, Mad Moxxi din Borderlands 2, care are un bust foarte proeminent. A trecut un cuplu pe lângă mine, și tipul, mare fan al jocului, a fost foarte entuziasmat de personaj. A cerut să facă o poză cu mine și, chiar înainte să apese pe buton, am auzit-o pe prietena lui spunând că n-are nevoie de poze cu o curvă dezgustătoare și că ea credea că-i plac femeile adevărate. Am fost distrusă. A durut. Eu nu făcusem nimic. De ce nu eram eu o femeie adevărată? De ce eram o curvă? Am intrat foarte bine în pielea personajului și mă distram! Cred că iubita mi-a văzut expresia feței. A mormăit o jumătate de scuză, dar mi-am dat seama că a spus-o fără să se gândească la mine, la fata din costum și la cum m-am simțit când o asemenea remarcă mi-a fost scuipată în față. Lăsând la o parte asta, mi s-au făcut o mulțime de propuneri, până în punctul în care mi-a fost băgată o cheie de la o cameră de hotel în buzunar și un străin mi-a șoptit numărui camerei lui de hotel și o anumită oră în ureche. De notat că am găsit cea mai mare și mai corpolentă gașcă de cosplayer-i, le-am zis ora și le-am dat cheia de la camera de hotel. Sunt curioasă ce s-a întâmplat în noaptea aia.

Ai vrut vreodată să încetezi să mai faci cosplay din cauza situaţiilor de genul ăsta?
Cu toții avem zilele noastre întunecate. Uneori sunt prea multe comentarii răutăcioase pe Facebook, remarci prea insistente și prea multe atingeri neplăcute. Dar îmi place atât de mult să fac asta. Există o parte întunecată și există uscăciuni în pădurea asta. Dar, ca întreg, comunitatea cosplay-ului mi-a oferit mai multe decât aș fi putut spera vreodată să primesc. Majoritatea e formată din oameni minunați, prietenoși și susținători. Îmi împărtășesc pasiunea și entuziasmul și aștept cu nerăbdare fiecare sezon de convenții. La dracu’, mă apucă mereu depresia post-convenție. Nu pot să renunț la asta. Dar nu vreau să am de a face și cu hărțuirea, așa că vorbesc despre asta, și sper să-i luminez și pe alții cu privire la acțiunile și modul în care-şi exprimă opiniile lor.

Vivid Vivka costumată ca Fionna din Adventure Time.Fotografie via Vivid Vivka

Lecţia pe care tu și ceilalți din spatele campaniei ,,Cosplay-ul Nu E Consemnare” o oferiți e minunată. Mai ai și alte sfaturi pentru combaterea abuzurilor pe scena cosplay-ului? Sau unele pe care le consideri mai eficiente decât pe altele?
Susține-ți părerea și apără-te. ,,Nu” este un cuvânt puternic și e ok sa-l foloseşti! Nu lăsa pe nimeni să te forțeze sau să te convingă să faci ceva ce nu vrei să faci. Dacă cineva se poartă ca un nenorocit cu tine, dă-l naibii. Nu trebuie să faci o poză cu el. Dacă cineva te atinge sau îți invadează spațiul

personal, spune-i unui gardian. Noi, ca indivizi, suntem ființe puternice. Și mai important e că nu ești singur. Există foarte mulți oameni de partea noastră. Putem lucra împreună ca să educăm, să luminăm minți și să creeăm un mediu mai fericit, mai sănătos și mai mișto pentru cosplay. Fiți mai buni unii cu alții.

Traducere: Dorina Tudorii

Urmărește VICE pe Facebook:

Vezi și:
Dubioşii de la Comic Con sunt bestiali
Selfie cu orci și spiriduși, la cel mai mare festival de fantasy din Europa
Tipele de la Comics Con