„Nouă ne faceți un bine dacă faceți chestia asta", se aude în înregistrarea video. Cel care vorbește este inginer silvic la un ocol din județul Caraș Severin și sarcina lui este să administreze și să protejeze pădurea pe care o are în grijă. Iar acum, în înregistrarea cu camera ascunsă la care mă uit, poartă o discuție cu trei activiști de mediu care tocmai au coborât din pădurea virgină de pe valea pârâului Olteana, din Munții Țarcu, din partea vestică a Carpaților Meridionali, și au găsit cioturi și copaci marcați.

Concluzia: se taie copaci într-o pădure în care nici nu ar trebui să ai voie să rupi un ghiocel, spun ei. Acum, activiștii le spun celor de la ocol că vor trimite o adresă la Ministerul Mediului ca să atragă atenția că dispar copaci din pădurea virgină. Unul dintre angajații ocolului le mulțumește, iar un altul le citește, parcelă cu parcelă, de unde s-a tăiat în ultimii ani din pădurea care ar fi trebuit să rămână neatinsă.

Discuția e condusă de Gabriel Păun, fost coordonator de campanii la Greenpeace și fondator al Agent Green, ONG al cărui principal rol este lupta pentru protejarea pădurilor. Păun e obișnuit cu reacții cu mult diferite din partea autorităților forestiere, care, în cel mai bun caz, îl evită sau îl invită să plece. Poate din aceste motive se uită puțin surprins la inginerul silvic din fața lui, care îl aprobă și îi recunoaște că acelea sunt păduri virgine și ele sunt exploatate, deși nu ar trebui:

Dar șefii lui s-au opus, spune el în video-ul pe care îl am în față și din care Agent Green a făcut public un scurt fragment, păstrând anonimatul celor intervievați.

Situația de mai sus e posibilă pentru că statul român știe că are păduri virgine, dar știe doar vag cam câte și unde sunt. Dar să o luăm cu începutul.

Primul cod silvic de după 1989 a apărut în 1996 și nu conținea niciun cuvânt despre păduri virgine. Până la începutul anilor 2000, noțiunea de pădure virgină a rămas extrem de vagă în țara asta. Între 2001 și 2004, un grup de experți ai Societății Regale Olandeze și ai Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) din România au elaborat studiul numit Inventarierea şi strategia gestionării durabile şi protejării pădurilor virgine din România - proiectul PIN-MATRA/2001/018. În acești patru ani, specialiștii au ajuns la concluzia că în România se află cea mai mare parte a pădurilor virgine din Europa, vreo două treimi, adică în jur de 230 de mii de hectare.

A venit codul silvic din 2008, când o mențiune la astfel de păduri apare în capitolul „Conservarea biodiversității", art. 26:

Această recomandare vagă – nu ne spune cine și cum ar trebui să fie realizată această conservare – era imposibil de aplicat și, în consecință, absolut inutilă.

Urmărește documentarul VICE despre lupta pentru pădure din Franța:

Așa că au trecut alți patru ani pentru ca acest capitol să aibă sens. Astfel, pe 24 septembrie 2012 a intrat în vigoare Ordinul de ministru nr. 3397, semnat de ministrul Mediului de atunci, Rovana Plumb, prin care pădurea virgină era definită așa:

Ordinul ministrului a venit ca urmare a presiunilor făcute de WWF (World Wide Fund) România. ONG-ul de protecție a mediului a lansat în spațiul public o petiție în cadrul unei campanii intitulate „Salvați pădurile virgine", care a strâns peste o sută de mii de semnături.

Dar cel mai mare rău fusese deja făcut. Între anul 2004, când pădurile virgine au fost identificate prin studiul PIN-MATRA, și anul 2012, când ele au fost cel puțin teoretic protejate, s-a tăiat acolo unde nicio drujbă nu ar fi trebuit să se audă. Și s-a tăiat în mod legal, cu știința și aprobarea statului român.

Acum patru ani, WWF România a început să scaneze teritoriul țării pentru a identifica, pe baza unui protocol cu ministerul Mediului, suprafețele de păduri virgine pe care să le includă în ceea ce se va numi Catalogul Pădurilor Virgine, instrument cerut și de noul Cod Silvic, intrat în vigoare anul trecut.

Pe scurt, una în care intervenția umană este inexistentă. Adică ai voie să te plimbi prin ea, dar nu să tai vreun copac.

În 2012, ordinul ministerial a încadrat pădurile virgine la „amenajamente silvice în categoria funcțională 1.5j - păduri virgine, tipul functional – TI."

Ca să înțelegi ce înseamnă asta, trebuie să știi că se decide dacă, ce și cât se poate tăia dintr-o pădure în funcție de grupa din care face parte și de tipul de amenajament în care este încadrată. Astfel, avem două mari grupe de păduri:

grupa I – păduri cu funcții speciale de protecție și
grupa II – prăduri cu funcții de protecție și producție.

Mai exact, în prima nu ai voie să tai, iar în a doua ai voie, pentru că ele sunt destinate producției de lemn, absolut necesară pentru ca tu să ai casa mobilată, cărți în bibliotecă, hârtie pe care să scrii și așa mai departe.

De grupa I nu ai voie să te atingi, pentru că funcția ei e cu totul alta. Astfel, grupa asta se împarte și în ea în mai multe subgrupe, în funcție de ce anume se protejează prin conservarea pădurii. Și avem, printre altele, păduri pe care nu trebuie să le tăiem ca să protejăm apele, solurile, ca să avem unde să ieșim în aer liber sau ca să nu murim sufocați de poluare. Sau pe care nu trebuie să le tăiem pentru că sunt de interes științific și de ocrotire a speciilor care trăiesc în ea. În această subgrupă a introdus ministerul Mediului și pădurile virgine.

Bun, și acum să ne întoarcem la cazul pădurii din Munții Țarcu, de pe valea pârâului Olteana.

Totul a început de la un grup de alpiniști și iubitori de munte reuniți într-o asociație numită „Altitudine", din Timișoara, care a fost administrator al sitului Natura 2000 Munții Țarcu până în 2013.

Pădurea de pe Valea Olteana este încadrată în tipul de amenajament silvic TII, în care se pot face tăieri de conservare. Chiar și așa, autoritățile silvice locale ar fi trebuit să nu taie nimic măcar în anumite parcele. Ce s-a întâmplat de fapt în aceste parcele?

„Investigația noastră din Țarcu este emblematică nu doar prin dimensiunea distrugerii definitive, dar mai ales prin faptul că ocolul silvic de stat a răpus pădurea știind că este ilegal doar pentru că așa a spus șeful. S-a mers pe burta atât în Țarcu, cât și în alte părți din țară, când de fapt șeful suprem este ministrul Mediului. Și cum acolo s-au schimbat trei miniștri pe an, controale nu au existat, legea nu s-a aplicat, iar pădurile virgine au fost uitate. Nu și de mafia locală și de marile fabrici de procesare care au foame de lemn indiferent de sursă". îmi spune Păun.

Licitația pentru lemnul din pădurea de pe valea Olteana a fost câștigată de Susai Servcom SRL, o firmă din comuna Zăvoi, județul Caraș-Severin, al cărui unic acționar, Minuc Onescu, este cercetat într-un dosar de evaziune fiscală.

Din declarațiile firmei depuse la ANAF, reiese că printre clienții săi se numără firme precum Holzindustrie Schweighofer, Kronospan, Losan, Massiv. În funcție de calitatea lemnului, el poate ajunge cherestea, brichete pentru foc, material pentru construcții sau pentru mobilă. Astfel, nu este exclus ca biroul la care stai acum să fi fost odată un copac secular dintr-o pădure virgină din România.

Când l-am sunat pe inginerul silvic care apare în înregistrarea făcută de Agent Green să discutăm mai multe despre motivele pentru care pădurea virgină din zona respectivă nu este virgină și pe hârtie, pentru a putea fi protejată, a refuzat dialogul:

Omului îi este teamă de șefii săi, care au o altă viziune asupra relației om-pădure.

Asta reiese și dintr-un răspuns oficial primit de Asociația „Altitudine" de la Direcția Silvică Reșița, atunci când a cerut „oprirea marcărilor în vederea exploatării de orice fel și a tăierilor, până la confirmarea încadrării acestor păduri în categoria pădurilor virgine și cvasivirgine, de valoare deosebită pentru țara noastră".

În răspunsul la solicitare, Direcția Silvică spune, printre altele, și asta:

Am trimis o solicitare oficialilor Romsilva, în care îi întrebam cum răspund acuzațiilor că au permis tăieri în zone unde sunt interzise orice fel de lucrări, dar aceștia au cerut timp pentru a răspunde.

Dar ei vor răspunde cel mai probabil inspectorilor silvici trimiși pe teren de Ministerul Mediului, care a cerut o anchetă în cazul din Munții Țarcu.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe despre păduri:
Pădurile din Transilvania prind viață pe noul album Negură Bunget
Oamenii au ieşit în stradă ca să nu respiri asfalt
Peste un milion de arbori au fost tăiați în București în ultimii ani