Cum arată farmacia consumatorilor de fast food

În primăvara acestui an, pe străzile hipsterești din cartierul Harajuku, Tokyo, a apărut o farmacie dubioasă cu o cruce mare, portocalie și un semn pe care scrie „GRATIS". Dincolo de vitrină, pereții albi erau plini de rafturi unde stăteau aranjate multe recipiente portocalii de medicamente. Înăuntru, un farmacist aștepta clientela.

„Pentru cei care mânâncă fast food, dar sunt preocupați de sănătatea lor". Ăsta e sloganul magazinului. „Nu vă faceți griji, doar luați un supliment după ce ați mâncat la fast food."

„Fast Food Aid, un magazin de suplimente pentru cei care iubesc mâncarea fast food" a fost creat de studio-ul de design Kaibutsu. „La prima vedere, ai crede că magazinul recomandă niște suplimente, ca să nu renunți la alimentația nesănătoasă", explică Ikkyu Sato, directorul de creație de la Kaibutsu. În realitate, campania are scopul de a stârni un dialog deschis despre industria fast food și despre rata, în continuă creștere, a malnutriției urbane.

Cei care s-au aventurat înăuntru au fost rugați să prezinte bonul de la ultima masă de fast food și să răspundă la câteva întrebări despre obiceiurile de alimentație. Un nutriționist profesionist, îmbrăcat cu un halat alb, vase Petri și pensetă alege diverse pastile multicolore din găleți de inox inoxidabil etichetate cu vitamina B2, Calciu, Acid Folic, Fibre și Vitamina E. „Vitamina C se găsește și în legume", notează nutriționistul înainte să pună pastila într-un vas.

Pentru o supă ramen, ai nevoie de 22 de pastile, ca să suplimentezi lipsa de calciu, beta-caroten, vitamina B6 și multe altele. Pizza îți aduce 24 de pastile, iar un hamburger cam 20. Pacienții se uită speriați la mormanul de pastile adunate în recipentul portocaliu.

„Scopul nostru este să păcălim, ca să atragem atenția consumatorilor de fast food", afirmă Ikkyu Sato. „Trebuie să-i facem să înțeleagă că multe din mâncărurile de fast food nu oferă nutrienții de care au nevoie. Cea mai bună parte este reacția clienților, când văd cantitatea masivă de pastile pe care ar trebui să le ia ca să compenseze proasta alimentație."

Poate pare o campanie bizară pentru sectorul de lux al orașului Tokyo. Până la urmă, chiar trebuie să-i învățăm pe copii ăștia despre nutriție? Aparent, da.

Din cei care au intrat în farmacia Fast Food Aid, 85,6% au fost considerați „într-un risc mare" de „un nou tip de malnutriție", amplificat de consumul în creștere al mâncărurilor bogate în calorii, dar cu o valoare nutrițională destul de scăzută.

În momentul actual, Japonia însumează 33 de procente de mâncare fast food cu specific asiatic, potrivit profilului industrial din 2012, de la MarketLine. Ziarul internațional Business Times subliniază faptul că Japonia este a doua piață de desfacere pentru McDonalds, după America.

În corelație cu asta, 23% din populația Japoniei este supraponderală, iar 18,2% dintre copiii cu vârste sub cinci ani sunt considerați obezi. Aproape de cinci ori mai mulți copii se opresc din creștere din cauza lipsei de nutritienți adecvați în timpul copilăriei.

Pentru a profita de problema pieței, Kaibutsu a fost angajat de lanțul de fast food japonez Dohtonbori, cu scopul de a schimba percepția publicului față de okonomiyaki, un chec japonez cu legume. Ei îl promovează ca „gustul sănătății".

„Ca primă acțiune în direcția asta, am hotărât să folosim legume crescute 100% domestic", spune Ikkyu Sato. „A doua acțiune a fost schimbarea preconcepției despre okonomiyaki, de la mâncare fast food la mâncare sănătoasă. La sfârșitul unei vizite la farmacia Fast Food Aid, oamenii primeau un recipent cu pastile și un mesaj înăuntru, care îi informa că la coonsumarea unuiokonomiyaki nu au nevoie de suplimente alimentare. Evident, primeau și un cupon cu care puteau să încerce okonomiyaki la cel mai apropiat restaurant Dohtonbori.

Dacă dăm la o parte cinismul campaniei, acțiunea a deschis un dialog relevant nu doar pentru Japonia, dar și pentru restul lumii. Conform Raportului Global Nutrițional de la Institutul de Cercetare a Politicilor Alimentare, rata de obezitate a crescut în toate țările între anii 2010 și 2014. Unul din 12 adulți suferă de diabet de Tip 2. „Coexistența unei probleme nutriționale cu o deprivare extremă de nutrienți și obezitate e adevărata față a malnutriției", spune Dr. Corinna Hawkes, co-autoarea raportului. Global, două miliarde de persoane suferă de anemie și 1,9 miliarde de adulți sunt considerați supraponderali sau obezi.

„În unele cazuri, copiii obezi sunt și malnutriți, deoarece consumă tipurile greșite de alimente: unele care sunt pline de calorii, dar din punct de vedere nutrițional sunt praf. Se numește „foamea ascunsă", scrie Barbara Bush, directorul companiei Global Health Corps și Hugh Welsh, președintele de la DSM America de Nord. Mai mult de jumătate din copii americani au deficiențe de vitamina D și E și mai mult de un sfert au lipsă de calciu, magneziu și vitamina A. „Asta cauzează un sistem imunitar compromis, oprirea creșterii fizice, aptitudini mintale reduse, boli cronice și chiar moarte", notează Bush și Welsh.

În America, unul din trei copii mânâncă zilnic de la fast food. În medie, un american strânge cam 37% de calorii din mâncarea de fast food. Șaptezeci la sută dintre adulții peste 20 de ani sunt supraponderali sau obezi. Iar problemele de malnutriție deja fac parte din conversațiile de zi cu zi, din moment ce influențează sănătatea, foamea și obezitatea.

Deci întrebarea este: Cu sau fără artificiul de marketing, oare când ajung cei de la Dohtonbori și peste Ocean?

Traducere: Diana Pintilie