Cum poate fi dată jos Gabi Firea, înainte să transforme Bucureștiul într-o ie gigantică

Săptămâna asta, mai multe ONG-uri bucureștene au venit c-o inițiativă pe care, personal, o așteptam de foarte mult timp. Mai exact, grupurile „București Fără Ei“, „#Rezistența”, „Salvați Parcul Tineretului” și „Giurgiului” au anunțat demararea unei campanii pentru strângerea de semnături în vederea unor referendumuri de demitere a primarului general, Gabriela Firea, a primarilor de sector, plus dizolvarea Consiliului General al Municipiului București.

Potrivit Legii administrației publice locale nr. 215/2001, un referendum de demitere a primarului se poate organiza doar după ce 25% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale solicită acest lucru. Și, potrivit comunicatului emis de cele patru ONG-uri menționate, asta ar însemna că pentru a o trimite pe Firea la plimbare în Voluntari ar fi nevoie de peste 465 000 de semnături.

Videos by VICE

Dacă arunci un ochi pe datele de anul trecut, vei observa că doamna Pandele-Firea a fost aleasă cu 246 000 de voturi, deci cu mult mai puțin decât ar fi nevoie ca să organizezi un referendum de demitere. Comunicatul mai semnalează un aspect foarte important: ținând cont că-n București există peste 1,7 milioane de cetățeni cu drept de vot, rezultă că aproximativ 86% din bucureșteni nu au votat-o pe Firea și nu-s reprezentați de aceasta. Bine, cei mai mulți nu au votat deloc, dar asta-i altă discuție.

Spuneam că așteptam de foarte mult timp un astfel de demers. La mine, motivele-s ceva mai superficiale: n-o sufăr și n-am suferit-o niciodată. Mi se pare cea mai sinistră exponentă a țățismului românesc de la ora actuală: mieroasă și falsă când discută cu presa aservită, vezi interviul ăsta sau ăsta, isterică și veninoasă când se ia-n gură cu partidele de opoziție, vezi acest moment clasic. Deci doar pentru asta aș vrea s-o văd dispărută din lumea politică. 

Sunt un om simplu, de la țară, cu o copilărie marcată de cucoane superstițioase care-și tratează infertilitatea cu acatiste, nu vreau ca taxele pe care le plătesc să-mi fie gestionate de asemenea oameni.

Motivele de referendum cu care s-ar putea să te identifici

Concursul balcoanelor frumoase, în București. Fotografie de Mircea Topoleanu

Argumnetele oferite de inițatorii demersului sunt ceva mai serioase și mai puțin personale. Lista completă o găsești aici, dar nemulțumirile principale ale oamenilor sunt rezumate cel mai bine în acest pasaj din comunicatul lor de presă:

„Bucureștiul este cea mai poluată capitală din Europa. Avem un trafic infernal, condițiile din spitale sunt deplorabile, reabilitarea seismică durabilă și termică este o iluzie. Nu există transparență administrativă în ce privește cheltuirea banului public.

Bugetul Primăriei Capitalei nu reflectă nevoile cetățenilor, iar puzderia de firme nou înființate de Primăria Capitalei, fără o fundamentare economică, ne arată că nu au de gând să slujească interesul public. Primarii nu au nici măcar program de audiențe cu cetățenii.”

Poluare, trafic infernal, condiții proaste-n spitale, reabilitări seismice în ritm de melc, lipsa transparenței administrative, plus „privatizarea” Primăriei – toate-s motive ce par suficient de grave pentru a o demite pe Firea, dar am vrut să aflu mai multe detalii despre întreaga procedură și dacă există vreo șansă de reușită. Așa că am vorbit cu unul dintre principalii inițiatori ai demersului, Dan Colceag, de la ONG-ul București fără Ei.

Ideea demersului a venit ca urmare a ordonanțelor 6, 9 și 13

Fotografie de Răzvan Băltărețu

Dan Colceag, care este și membru fondator al ONG-ului mamă Asociația România fără ei, mi-a spus că toată ideea le-a venit în timpul protestelor din iarnă. Atunci, după o discuție cu colegii din asociație, a constatat că pe străzile Bucureștiului ieșiseră mai mulți oameni decât o votaseră pe Firea la alegerile locale din vara lui 2016.

„Știam că Firea fusese votată de 243 000 de oameni și, atunci când a apărut pe ecranele televizoarele că-s 250 000 în Piață, am zis «dom’le, stai așa, că-s mai mulți acolo decât au votat-o pe cucoana asta»”.

Tot el mi-a mărturisit că și ordonanțele 6 și 9 i-au determinat să treacă la astfel de măsuri. Prima prevede ca Ministerul Dezvoltării, condus de vicepremierul Sevil Shhaideh, să primească 30 de miliarde de lei pentru perioada 2017-2020, iar prin cea de-a doua sunt eliminate plafoanele de cheltuieli bugetare ale autorităților publice, precum și sancțiunile prevăzute de Legea finanțelor publice. În condițiile astea, spune Dan Colceag, cei din România fără ei și București fără ei s-au gândit că punctul vulnerabil al acestei strategii sunt fix primarii:

„Până la urmă, nu poți să faci nimic cu un parlamentar, nu poți revoca pe cineva. Cu excepția primarului.”

Practic, ideea e ca cetățenii să-i taxeze prin referendumuri de demitere pe primarii tentați să abuzeze de cele două cadouri făcute de cabinetul Grindeanu.

Organizatorii ar prefera să nu-și asocieze demersul cu numele vreunui partid politic

Dan Colceag a admis c-au colaborat cu oameni din USR sau PNL pentru a afla informații din interior despre activitățile Primăriei București. Au vrut să vadă dacă un astfel de demers este întemeiat, dacă Firea chiar a încercat să facă ceva, dacă a rezolvat ceva din ce a promis în campania electorală, dacă a existat vreun efort de transparentizare a activităților. Răspunsurile primite au fost de tipul „nu prea s-a făcut nimic”.

„Nu sunt inițiative prin care să demonstreze că s-ar fi preocupat vreun moment să facă ce au promis. Ba, dimpotrivă, treaba cu transparența pare să fi ieșit fix pe dos.”

Totuși, mi-a spus că n-ar vrea să se bazeze pe numele vreunui partid politic. Crede că o astfel de tactică ar dăuna mai mult decât ar ajuta. Deși au avut și ei o tentativă de a face un partid politic la un moment dat, unul de trei membri, e de părere că demersul ar trebui să rămână în zona civică, nu cea politică.

Dacă vreun politician își va anunța sprijinul, nu vor refuza, dar ideea-i că nu vor sta ei să-i caute:

„N-are legătură cu politica ideea asta. Dacă dumnealor vor să sprijine în vreun fel treaba asta, o pot face, dar fără numele unui partid. Pentru că deja multă lume-i supărată pe USR. Nu stăm să-i căutăm.”

Demersul ar putea fi sabotat de o chichiță legală

Fotografie via pagina de Facebook a Gabrielei Firea

Dacă te uiți pe legea nr. 215/2001, vei observa că procedura este următoarea:

– 25% dintre cetățenii cu drept de vot constată că primarul nu-și exercită atribuțiile cum trebuie;
– aceștia semnează o cerere motivată de organizare a unui referendum de demitere pe care o adresează prefectului;
– prefectul primește cererea, apoi, în termen de 30 de zile, analizează „temeinicia motivelor” și verifică autenticitatea semnăturilor;
– după verificare, prefectul trimite Guvernului o propunere motivată de organizare a referendumului;
– Guvernul se pronunță în privința propunerii și, dacă e cazul, stabilește prin hotărâre data organizării referendumului.

Toate bune și frumoase până aici. Dar, dacă te duci la articolul 76 al legii, alineatele 1 și 2, vei vedea că, pentru ca referendumul de demitere să fie validat, trebuie să se prezinte la urne „cel puţin jumătate plus unul din numărul total al locuitorilor cu drept de vot”. În condițiile în care la alegerile de vara trecută s-au prezentat doar 33% din bucureștenii cu drept de vot, l-am întrebat pe Dan Colceag despre șansa ca acest prag să fie atins.

A recunoscut că e greu să aduci atâția oameni la vot și tocmai d-asta vor face presiuni asupra partidelor politice să interpeleze Curtea Constituțională pentru a armoniza Legea Administrației Locale cu decizia de a coborî la 30% pragul de participare pentru validarea unui referendum.

„Având în vedere apetența, între ghilimele, a românului pentru vot, faptul că scade numărul oamenilor care trebuie să vină la urne, poate că decizia lor, aceea cu pragul de 30% în condițiile în care 25% dintre cetățenii cu drept de vot se exprimă într-un anume fel, este cea corectă. Numai că ea trebuie aplicată la toate tipurile de referendum. Și ea există, această decizie există, numai că ea n-a fost pusă-n aplicare.”

De altfel, există și un precedent în sensul ăsta. Anul trecut, la Pungești (unde Asociația România fără ei a protestat în 2013 împotriva exploatării gazelor de șist), s-a organizat un referendum de demitere a primarului Mircia Vlasa. S-au prezentat doar 34% din cetățenii cu drept de vot și demiterea a fost blocată fix de cvorumul prevăzut în Legea Administrației Locale.

„S-a oprit în pragul de 50%. Au fost 35% dintre cetățeni la vot, s-a ajuns în instanță, pentru că Prefectura a susținut că Referendumul nu poate fi validat după Legea Administrației Locale, cetățenii au susținut că el trebuie validat după Legea Referendumului, a ajuns în instanță, în instanță s-a considerat că Legea Administrației Locale este legea specială, care derogă de la cea generală, a referendumului, prin urmare pragul este de la 50%.”

Când vor începe strângerea de semnături și cât va dura întreg procesul

Tot Dan Colceag mi-a spus că depinde de primărie când vor apărea corturile pentru strângerea semnăturilor. S-ar putea ca Firea să-i târască nițel prin instanțe până să le dea aprobare, dar, dacă-i lasă-n pace, crede că-n vreo două săptămâni s-ar putea apuca de treabă. A spus că nu există un termen limită, dar speră că-n șase luni vor termina.

„Scenariul optimist. Scenariul pesimist e evident: 2020″, a concluzionat el.

Totuși, până apar corturile pe străzile Bucureștiului, formularele pot fi deja descărcate de pe site-ul ONG-ului. Deci, dacă vrei neapărat s-o vezi pe Firea zburată din primărie, le poți completa de acasă și apoi să le duci la sediul București fără ei, pe care-l găsești aici.

Citește și alte articole despre Gabriela Firea:
Cum arată clădirile din București distruse cu vopsea la ordinele altcuiva decât Firea (zice Firea)

Cele mai bune memeuri și glume cu ouăle penibile cu care a umplut Firea Bucureștiul

Am fost la Primărie să văd cum Firea transformă Bucureștiul în propria sufragerie