Cum s-a schimbat definitiv modul în care SRI și justiția vor prinde corupții din România

La jumătatea lunii ianuarie a acestui an, adjunctul pentru Afaceri Europene și Eurasiatice al secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland anunța, prin declarațiile pe care le făcea atunci, o dezbatere extrem de interesantă la nivelul societății noastre.

„Susținem DNA, inclusiv în pregătire și suportul tehnic. Evident, în societățile democratice este cu adevărat importantă menținerea unui echilibru între siguranța cetățenilor și dreptul la viață privată. Toți ne luptăm cu asta. Ceea este interesant este faptul ca instrumentarea cazurilor a avansat la un asemenea nivel aici – îmi amintesc când veneam în urmă cu câțiva ani și nemulțumirile erau că niciun caz nu a fost rezolvat – căacum societatea civilă vorbește despre acest echilibru ceea ce este foarte sănătos”.

Videos by VICE

Culmea, la scurt timp după declarațiile astea ușor premonitorii, CCR-ul declara neconstituțional textul prin care procurorii puteau delega executarea mandatelor tehnice „altor organe ale statului”, în speță SRI, cu argumentul că unui serviciu secret îi este interzis prin lege să facă „acte de cercetare penală”.

Mai pe românește, judecătorii CCR au decis să spargă binomul DNA-SRI. Și exact ăsta e motivul pentru care, în ultimele zile, dezbaterea din spațiul public privitoare la respectarea dreptului la viață privată s-a pliat peste cea referitoare la lupta împotriva corupției.

Citește și: În România, până și drumul spre spațiul cosmic trece pe la DNA

Sigur, n-au lipsit abordările isteroide, unidirecționale, care susțin că decizia Curții va arunca în aer întregul efort al DNA de a trimite după gratii infractorii cu dosare grele de corupție.

Ce s-a pierdut din vedere în tot scandalul ăsta e că dezbaterea despre respectarea drepturilor fundamentale n-ar trebui s-o anuleze pe cea despre efectele practice ale deciziei judecătorilor constituționali. Ambele abordări sunt cât se poate de legitime. Le iau pe rând.

Binomul DNA-SRI era o excepție est-europeană

În primul rând, în țările UE, nu serviciile secrete fac interceptări pentru dosarele penale, ci justiția și poliția. Pur teoretic, au existat în trecut câteva voci care au atras atenția că interceptările ar trebui scoase din mediul militarizat al serviciilor și creată o agenție, sub control civil, special pentru asta. În felul ăsta, intruziunea în viața privată a cetățenilor ar fi monitorizată mai atent, iar abuzurile pedepsite.

Expertul Expert Forum, Laura Ștefan a declarat deja pentru news.ro că României „i s-a cerut de mult timp să separe interceptările pe siguranţă naţională de cele din urmărirea penală” .

De fapt, nu a fost vorba nicio secundă de vreo lege sau de vreun proiect legislativ inițiat de aleșii noștri. Mai degrabă, binomul SRI-DNA a pornit-o la drum folosindu-se de niște neclarități legislative. Asta s-a întâmplat inclusiv în mandatul lui Daniel Morar, când românii reușeau să vadă mari dosare de corupție judecate și rezolvate în instanță, după perioada de secetă din timpul guvernării Adrian Năstase.

Relația dintre DNA și SRI a satisfăcut nevoia românilor de a începe curățenia scenei politice, dar a și fost sursă generatoare de mituri în spațiul public. S-a speculat mult legenda că DNA a devenit arma de luptă în războiul SRI cu SIE sau că procurorii DNA depind enorm de marfa furnizată de agenții SRI, iar prioritizarea dosarelor ar face-o, de fapt, greii din servicii.

Citește și: Chiar avem nevoie de DNA?

Acum, după decizia radicală a Curții, se pune întrebarea cum vor fi afectate marile dosare de corupție, aflate în curs de judecare și care au beneficiat de sprijinul SRI. Există sau nu riscul ca probele din aceste dosare să fie anulate, și asta să distrugă rechizitoriul procurorului?

Cei acuzați de corupție se vor folosi cu siguranță de mâna întinsă

Mai întâi, ceva foarte important: dosarele în care s-au făcut interceptări cu mandate pe siguranță națională nu sunt afectate de hotărârea CCR, ci doar cele pe infracțiuni de corupție și alte infracțiuni.

Însă, e clar, decizia CCR aduce și efecte colaterale. Ar fi o naivitate sau manipulare să susții că, pe termen scurt, lupta împotriva corupției nu va fi afectată. Spre exemplu, dosare ale baronilor, cum ar fi Nicușor Constantinescu sau Mircea Cosma, acuzați pentru infracțiuni de corupție, ar putea fi lovite-n plin de această decizie.

Cel mai bun exemplu este cel al lui Sorin Oprescu, care a anunțat deja, prin avocat, că va contesta în instanţă interceptările făcute de SRI în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie. Pe ce se cațără Oprescu? Ei bine, pe patru interceptări ambientale care, spune avocatul său, reprezintă aproximativ o treime din materialul probator strâns de DNA în acest caz.

Până să te inflamezi definitiv, ar fi totuși bine de spus că interceptările nu constituie singurele probe într-un dosar al DNA. A spus-o chiar Laura Codruța Kovesi, într-o emisiune televizată, la Digi24:

„Există o mențiune la paragraful 52 (din motivarea CCR – n.r.), această mențiune că decizia poate avea efecte asupra cauzelor aflate pe rolul instanțelor de judecată care poate genera interpretări. Eu sunt magistrat, sunt procuror, nu pot să comentez cauzele în curs, nu pot să comentez probele care sunt administrate în diverse cauze și, mai mult decât atât, nu mă pot substitui judecătorului, pentru că, până la urmă, soluțiile în aceste dosare vor fi date de către judecător (….) Până la urmă, judecătorii sunt cei care dau hotărârile judecătorești, ei vor verifica modul în care s-a respectat legea în administrarea probelor și vor lua o decizie”.

Adevărata problemă e că atât ministrul Justiției, Raluca Prună, cât și șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, au susținut că parchetele nu sunt pregătite la acest moment pentru preluarea sarcinii SRI și că va fi nevoie de investiții masive și de angajarea de personal calificat în cadrul parchetelor.

De altfel, într-un interviu pentru timpolis, ministrul Justiției a avansat fabuloasa sumă de un miliard de euro, pe care statul român ar fi investit-o în serverul de interceptări pe care îl deține SRI.

Ca să-mi iau un like și din partea BOR, m-aș întreba cam câte școli și spitale ar fi putut construi statul cu banii ăștia.

Lucrurile sunt cu atât mai neclare, cu cât totul a pornit de la niște iranieni misterioși

Din cauza dosarelor în curs, care ar putea fi afectate, mulți comentatori au criticat dur decizia CCR. În mare, calul de bătaie al acestor critici a fost principiul invocat de judecătorii constituționali, cel privitor la respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

Și mai ciudat, excepția de neconstituționalitate care a dus la decizia asta radicală a fost ridicată de un grup de iranieni, judecați pentru crimă organizată și spălare de bani. Băieții ăștia au fost interceptați în anul 2011, când în vigoare era vechiul Cod de procedură penală, cel potrivit căruia implicarea SRI în dosare era constituțională.

Citește și: Nu poţi tu număra cât poate DNA sălta!

Ca să fie totul și mai confuz, judecătorii CCR nu au explicat controversa. Lipsa asta de reacție a permis să dospească în spațiul public teoria potrivit căreia s-a căutat orice motiv pentru schimbarea paradigmei și eliminarea SRI-ului din joc.

De cealaltă parte, a optimiștilor, se află, de exemplu, judecătoarea Dana Gârbovan. Aceasta susține, într-o postare pe Facebook, că actuala situație ar trebui văzută ca o oportunitate de a face lucrurile corect pe viitor, iar activitatea anchetelor să nu mai fie bulversată de astfel de sincope.

„Potrivit legii, procurorul este cel care are deplina libertate în a pune în executare, el însuși, mandatul sau a «putea» delega această atribuție. Procurorul «poate», spune legea, să delege. În realitate, procurorul «trebuie» sau «nu are de ales» decât să delege aceste mandate SRI-ului, deoarece acest serviciu secret este singurul organ care deține aparatura de interceptare. Deși legea a intrat în vigoare, nu au fost asigurate și resursele pentru aplicarea ei. Cei care vin acum și strigă că numai SRI are această tehnică au știut acest lucru tot timpul și au tăcut în toată această perioadă. Ce plătim azi este ipocrizia tuturor celor care au tăcut atâta timp și au acceptat ca lucrurile să se facă greșit și în afara Constituției”, spune președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România.

Controversată sau nu, e clar că decizia CCR va schimba mersul lucrurilor în sistemul nostru de justiție. Iar liderul informal al acesteia, Daniel Morar va intra în istorie, marcând o ultimă lovitură în redefinirea instituțiilor care vânează corupții.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe despre corupție:
Despre sâni şi corupţie în politica românească
Am vorbit cu un psiholog, ca să aflu dacă corupția este o boală psihică
Relația armonioasă a românului cu corupția