Cum s-au văzut protestele românilor din jurul lumii, acolo unde nici banii lui Soros n-au ajuns

Duminică seara, în România, au ieșit aproximativ 280 de mii de oameni, doar în Piața Victoriei, și undeva la șase sute de mii, în toată țara, împotriva Ordonanței 13 - care a fost abrogată de Guvernul Dragnea-Grindeanu, doar că lucrurile au rămas în continuare neclare cu privire la modificările codurilor penale și efectele acestora.  A fost cel mai mare protest din România, după Revoluția din 89, oamenii au cântat imnul, au ținut un moment de reculegere pentru victimele de la Colectiv și, la ora 21.00, au inundat Piața Victoriei cu luminile de la telefoanele mobile, într-un flashmob ca formă de protest. SRI-ul și-a aruncat și de data asta roboții în piață și a reușit să-i organizez perfect ca fiecărui cetățean să-i fie implantat un bec în celular.

Oricine ar fi fost (Soroș, dooh!) în spatele acestor mișcări de protest organizat e clar că a ajuns și la românii din diaspora. Pentru că mii de români, de-a lungul, latul și rotundul pământului, au vrut să fie alături de manifestanții din țară. Din Sofia până în India. Cei de la Radio Guerrilla au postat ieri fotografii cu mesaje de susținere trimise de peste tot din lume.

Am vorbit cu câțiva români plecați să muncească peste granițe despre cum s-au întâmplat lucrurile la ei și cum se simte protestul ăsta când ești la mii de kilometri de casă.

Au avut loc trei manifestații în Suedia, pe 3 și 5 februarie, în fața Ambasadei României din Stockholm, iar sâmbătă românii s-au strâns în Piața Sergels Torg din inima capitalei suedeze.

„Au participat până la o sută de oameni, de toate vârstele, cu povești diferite trăite în Suedia, dar uniți de o viziune comună: direcția pe care noi, cei de aici, ne-o dorim pentru România. La protestul de ieri au mai venit și prieteni sudezi, francezi și turci care ne-au încurajat să nu cedăm în fața corupției politicienilor din România.

Mesajele de pe pancarte au cerut, cel mai des, abrogarea Ordonanței de urgență 14 și o nouă OUG de abrogare a Ordonanței 13, care să nu conțină modificări. Am ieșit în stradă ca să cerem o justiție puternică și independentă de puterea politică, un guvern și un parlament în care să avem încredere și care să implice societatea civilă și organismele de competență în luarea deciziilor" îmi spune Simona Buzatu, de la Stockholm. Pe una dintre pancarte scria „Stop Dragnearök". În mitologia nordică, Ragnarök este un fel de Apocalipsă. Înțelegi tu jocul de cuvinte dedicat lui Dragnea.

Cam 130 de români au ieșit și în fața consulatului României din Manhattan cu pancarte și mesaje la adresa guvernului și a lui Dragnea. Printre scandările mai populare și mai puțin auzite în Piața Victoriei, au fost „PSD, ieși la pensie!", „Aho, aho copii și frați, stați puțin și nu furați!" sau „Penalii la pușcărie", pe melodia Guantanamera.

Vasile Flutur, care e actor în New York, mi-a povestit că, la ora 15.00, românii adunați în New York au cântat imnul, iar oamenii au discutat despre cum „Dragnea nu mai poate avea o carieră după tot ce s-a întâmplat". N-au lipist nici dezbaterile despre contra-manifestația organizată de susținătorii PSD, sau mai bine zis, protestul anti-Iohannis.

„Ar trebui să ne fie milă de bătrânii dezinformați."

Undeva la 120 de români s-au înghesuit și pe trotuarul din fața Ambasadei României din Copenhaga. Banii lui Soroș au ajuns și aici, că altfel sigur n-ar fi avut de unde să vină cu atâtea pancarte, steaguri și smartphone-uri cu care să se filmeze și să-și trimită pozele la cei rămași acasă. Au venit tot felul de oameni, studenți, tineri care muncesc în Danemarca sau Suedia, familii, chiar și câțiva bătrâni.

S-a scandat „Nu daţi înapoi, diaspora-i cu voi!", dar şi „Ne-am întoarce acasă, hoţii nu ne lasă!" Un tip care se-ncălzeşte într-un tricolor de elastan pe care-l poartă drept poncho, mărturiseşte că el n-are încredere că abrogarea nu-i o altă păcăleală legislativă PSD. Un altul a lipit o bancnotă de 1 leu pe o pancartă de carton şi se-ntreabă dacă Dragnea merită un salariu de guvernant mai mare de-atât. Mulţimea strigă către curtea ambasadei: „Data viitoare, mergeţi la votare!" Pe lângă cei doi poliţişti care au supravegheat netulburaţi protestul avizat, dintre danezi s-au mai alăturat Tina, vecina Ambasadei care a adus cafea şi bere gratis pentru manifestanţi, şi soţul unei doamne românce cu singura pancartă în limba daneză. (Text de Ioan Pupilă, din Copenhaga)

120 de oameni s-au strâns la Consulatul de la Bonn, duminică seara, însă consulatul a rămas închis și mut. Cartierul în care se află Consulatul nu e central, așa că nemții nu prea au au aflat ce fac românii acolo.

„Ne pasă și de departe!" era unul dintre mesajele scrise pe cartoane. Oamenii au scandat: „România nu uita, diaspora-i de partea ta!" și-au sperat că mesajul va ajunge în țară.

Bonn rămâne un loc memorabil, unde în noiembrie 2014 am stat la coadă opt ore în ploaie să votăm la prezidențiale pentru o Românie mai bună. Mi-amintesc că avansam 50 de metri în două ore. Duminică m-am întors să strig: „Anulați și plecați!" sau „Vă rugăm să ne scuzați, nu trimitem cât furați!"

Un domn neamț a ieșit în evidență cu o pancartă pe care scria în germană: „Ne afectează și pe noi (nemții)!" Iar o mamă îi spunea copilului ei, de patru ani: „Uite, mami, toată lumea vorbește aici românește". O doamnă ținea o pancartă scrisă bilingv: „Pentru copiii și nepoții mei!"

E important să arătăm politicienilor că nu pot să facă ce vor și că suntem cu ochii pe ei din toate colțurile lumii – e un gând colectiv. Vom ieși pe stradă chiar dacă nu ne vede nimeni. ( Un text de Irina Nistor, din Bonn)