Pe lângă contemplarea gândacilor de sub chiuveta din bucătărie, furatul de struguri de la supermarket, căcatul de birou și alte activități și mai plictisitoare ca astea de mai sus, din când în când mă mai bag la câte-un maraton de mountain bike.
Ultimul la care am participat, la Padina, s-a terminat apoteotic: după doar opt kilometri parcurși, din totalul de 37, mi-am luat o mega șmecheră căzătură, la o viteză de 40-50 de kilometri pe oră, rașchetând vreo doi metri de drum cu pietre. M-am ales cu o mare pizdă la fiecare dintre coate, dar și una pe abdomen și alta pe piciorul drept. După toate căcaturile cu mers la urgențe, cusut și incendiare usturimi cu niște căcat de betadină direct pe rană (cu siguranță ceva similar durerilor nașterii la bărbați), nu voiam decât să ajung acasă, total epuizat. Mi s-au pus atele la coate, înfășurate în trei kilometri de bandaj, astfel încât doctorul nazist de la spitalu’ de urgențe din Sinaia să fie sigur că nu-mi rup cusăturile.
Videos by VICE
Gagică-mea mă aștepta acasă ca pe Lance Armstrong întors din al șaptelea tur al Franței, iar câteva zile am trăit pe viu frustrările unui ciung junkist, care nu-și poate folosi mâinile decât parțial. În caz că mai sunt junkiști idioți ca mine, uite cam cum se poate face un pai când ai mâinile futute și îți arde sufletul după unul.
1. Nu uita că ești un robot temporar
Că-mi place Kraftwerk sau alte căcaturi din astea ori ba, intru în pielea unui robot; din fericire, doar pe moment. Decid să las bomba cu frustrări să explodeze mai târziu și odată ce mă obișnuiesc cu ideea, îmi aleg o distanță optimă între biroul la care să rulez și mâinile mele pizdite. Pentru mine nu e așa dificil, că încă nu mi-au crescut brațele atât de lungi ca ale cimpanzeilor supraviețuitori de la Cernobîl.
2. Nu ține cont de estetică
Îmi scot stash-ul cu grijă, îl amestec cu tutun, iau din rucsac o foiță, după care îmi fac un filtru. Mă lovesc de prima barieră: nu pot învârti amărâtul de carton cu dinții, pentru că nu am în casă filtre profesioniste; degetele sunt și ele umflate, vreo două le văd vinete, așa că iese un căcat de filtru. Dar orice e bun după o zi in iad la finalul căreia nu vrei decât să-ți dai în cap și să dormi.
3. Rulează! O dată, de două ori, de trei ori…
Asta-i cea mai futută treabă! Mâinile îmi tremură, la capătul drept al foiței am căcatul de filtru care stă să cadă. Rulez, firește că nu iese din prima; sunt nervos, frustrat, iau o altă foiță, și de la capăt. Într-un final, îi dau o formă de pai. Cred că-i cel mai urât cui din viața mea (și eu nu rulez așa frumos în general).
4. Umezește foița cu atenție
Pentru că nu pot duce foița la gură ca să o ud (cum pula mea să o lipești altfel?), bag un deget într-un pahar cu bere și umezesc cu spumă partea lipicioasă a foiței. Atenție! Șterge-te pe mâini înainte să rulezi finalul, că altfel rupi foița ca boul, așa cum am pățit eu.
5. Trage mult și bine, ca să țină mult
După ce mi-a ieșit, cu chiu cu vai, sărăcia asta de cui, am de ales: fie îl țin aprins în gură și trag din el într-una, a la Snoop Dogg Lion, până se termină, fie îl pun aprins în scrumieră și mă aplec din când în când la masă să bag câte-un fum. Eu am ales varianta a doua, că ține mai mult. Cum de ce, ai uitat? Deși pot îndoi o biclă, nu pot îndoi mâinile, deci nu pot duce cuiu’ la gură.
