Cum se lasă oamenii de droguri reale cu ajutorul marijuanei

Derek Pedro a avut dureri toată viața.

Pedro, 44 de ani, suferă de migrene și de o formă a sindromului Ehlers–Danlos, care-i afectează nivelul de colagen din corp și-i slăbește oribil de mult încheieturile. Astea două boli i-au provocat dureri de când avea șase ani.

Pedro, care locuiește în Hamilton, Ontario, a declarat pentru VICE că i s-a prescris demerol, un analgezic opioid, când avea 12 ani. Pe măsură ce-a îmbătrânit și s-a operat la genunchi, la umeri, de hernie și la coloană, i s-au mai prescris și alte opioide, printre care plasturi cu fentanil, Percocet și oxicodon.

Spune că și-a făcut griji c-o să devină dependent de Percocet și că doctorul i-a zis: „Dacă îl iei împotriva durerii, nu dă dependență". Dar i-a dat. Pe când era în culmea consumului de opioide, lua între trei sute și patru sute de pastile de Percocet pe lună, combinate cu trei-patru doze de 40 de miligrame de oxicodon pe zi. A făcut inclusiv supradoză de la un plasture cu fentanil în duș.

Într-o zi, pe când se pregătea să plece de-acasă cu familia într-o vacanță, zice că a avut un moment de luciditate.

„Brusc, nu-mi mai găseam flaconul de pastile… și, gen, am început cu: «Nu plecăm nicăieri până nu-mi găsesc pastilele»", a spus Pedro. „Am avut o senzație pe care nu vreau s-o mai am niciodată. Am avut senzația de dependență."

În cele din urmă, Pedro a primit licență de la statul canadian ca să crească marijuana în scopuri medicale și a început să se lase de unul singur de pastile, în 2005. Spre finalul lui 2007 ajunsese să nu mai ia deloc opioide.

„Nu m-am vindecat cu cannabisul. Dar mi-a făcut viața mai ușoară în ce privește durerea", a spus acesta. „Sunt un tată eficient și implicat. Ăsta-i cel mai important lucru din viața mea."

Grupul Operativ pentru Legalizarea și Reglementarea Cannabisului al guvernului liberal a publicat săptămâna asta zeci de recomandări despre cum ar trebui să stea situația cu marijuana în regim legal. Deși mare parte din raport se concentrează pe utilizarea în scop recreativ, se recomandă și întreprinderea mai multor studii clinice despre întrebuințarea cannabisului în scop medical, care ar avea drept finalitate aducerea pe piață a medicamentelor pe bază de cannabis.

Dar unii canadieni, printre care și medicii și pacienții care se confruntă cu durerea, se întreabă de ce guvernul n-a adoptat deja folosirea cannabisului ca alternativă la opioide – mai ales având în vedere criza de supradoze letale prin care trece țara.

Canada e țara cu al doilea cel mai mare consum din lume de opioide prescrise medical pe cap de locuitor, conform Centrului Canadian pentru Abuzul de Substanțe. În luna august, Benedikt Fischer, un cercetător de la Centrul pentru Adicție și Sănătate Psihică, a declarat în cadrul unei conferințe naționale a medicilor că numărul de prescripții de opioide împotriva durerii a crescut cu 200% în ultimii zece ani. Consumul de morfină al canadienilor e de 134 miligrame pe cap de locuitor – aproape dublu față de cele 73 miligrame per capita ale americanilor.

Între timp, a explodat și numărul de decese provocate de supradoze; între 2011 și 2014 au murit 2 500 de persoane din Ontario din cauza opioidelor pe rețetă. Morțile provocate de opioide au crescut cu 24%. Fentanyl – un analgezic de o sută de ori mai puternic decât morfina – e responsabil de sute de morți pe tot cuprinsul Canadei, dintre care 488 doar în British  Columbia în primele opt luni ale anului – cu 61% mai multe decât în aceeași perioadă a anului anterior.

În ciuda popularității de proporții de care se bucură, opioidele sunt, de fapt, o soluție foarte proastă pentru durerea pe termen lung, a explicat Alan Bell, cercetător clinic și profesor la Universitatea din Toronto, care face parte și din comisia de consiliere medicală a companiei Tweed, unul dintre cei mai mari producători cu licență din Canada.

Bell a declarat pentru VICE că pragul de toleranță al pacienților crește în timp, odată cu consumul, ceea ce scade eficiența medicamentelor. Opioidele ar trebui să fie utilizate în situații de durere acută – de exemplu, când îți rupi un os.

„Nu există dovezi solide că opioidele sunt deosebit de eficiente pentru gestionarea durerii cronice pe termen lung", a spus Bell. În aceeași ordine de idei, Pedro a spus că opioidele nu i-au ameliorat migrenele, doar le-au amânat uneori.

Bell a mai explicat că, odată cu creșterea dozajului provocată de pragul ridicat de toleranță, sporește și potențialul de a dezvolta dependență și de a face supradoză. Adevărul e că unora li se acutizează simptomele când se lasă de opioide, sau trec prin sevraj, zice el. Asta poate să-i facă să-și dorească să consume mai mult și să caute să cumpere droguri de pe stradă.

Și, deci, unde-ncape iarba în toată povestea asta? Studiile arată că substanțele canabinoide pot să trateze foarte eficient durerile neuropate, explică Bell. Pot, de asemenea, să ajute pacienții să-și reducă doza de opioide. Pentru ambele familii de medicamente s-au întreprins, în general, doar studii pe termen scurt, dar Bell spune că între un drog de mare risc, care poate să dea și dependență foarte ușor, și un drog cu risc minim de supradoză și adicție „aș înclina, probabil, spre drogul mai sigur". În Statele Unite, un număr din ce în ce mai mare de studii indică faptul că în statele în care folosirea marijuanei în scop medical e legală au loc mai puține supradoze provocate de analgezice – iar unele companii farmaceutice au început să facă și lobby împotriva ierbii.

Cu toate acestea, Societatea Canadiană pentru Prevenirea Durerii recomandă opioidele, nu canabinoidele. Iar Bell spune că multora dintre colegii săi medici „le e mai comod să prescrie opioide, ceea ce e complet ilogic". Unii medici de la Centrul de Excelență Anti-HIV/SIDA din British Columbia au susținut un punct de vedere asemănător într-un editorial din Jurnalul canadian pentru Sănătate Publică de anul trecut.

Societatea Medicinală Eden, o rețea de dispensare cu sucursale în Vancouver și Toronto, a testat un program de reducere a consumului de opioide în British Columbia, în cadrul căruia pacienții au primit capsule de canabis pentru a spori efectele terapiei de înlocuire cu metadonă.

Într-o declarație emisă către VICE, reprezentanții dispensarului au spus că există observații neoficiale, conform cărora programul reduce eficient dependența de metadonă. La ora actuală situația e în curs de cercetare.

Pacientul Justi Loizos, care consumă marijuana în scop medical și are un dispensar în nordul orașului Toronto, a declarat pentru VICE că oferă pacienților consiliere pentru a se lăsa mai ușor de opioide. Loizos, în vârstă de 32 de ani, a fost diagnosticat cu scleroză multiplă acum patru ani. Suferă de dureri, spasme, amețeală și uneori e blocat într-un scaun rulant sau internat la spital din cauza „durerilor îngrozitoare".

Dar, cu ajutorul regimului de consum al canabisului, a reușit să nu folosească analgezice narcotice.

Încearcă să-și mențină constant nivelul de THC din sânge la 1.000 de miligrame, pe care le consumă dimineața sub formă de dabs (sau shatter, concentrat de marijuana) și, odată la 4 până la 6 ore printr-o suspensie orală de Phoenix tears (un ulei esențial).

În raportul întocmit de grupul operativ al guvernului apar rețineri cu privire la produsele concentrate de tip shatter – se spune că proporția de THC din ele e de până la 80%, dar nu se sugerează interzicerea lor completă. Doar avertizează că asemenea produse ar trebui folosite cu grijă.

Horatio Delbert, un specialist în extracții din Vancouver, susține că fabrică niște concentrate – printre care unele sub formă de prafuri albe, pe care practic n-ai cum să le distingi de narcotice – atât de avansate încât fac concurență directă medicamentelor gen oxicodon și fentanil.

„Dacă înțelegi suficient de bine anumite probleme, concentratele sunt opioide, doar că sunt pur naturale", a spus el – și a adăugat că extractele de cannabis „nu vin la pachet cu toate dezavantajele produselor farmaceutice."

A explicat că are clienți care dau și 135 de dolari pe o jumătate de gram de extras preparat de el – de trei ori mai mult decât costă cocaina pe stradă – cu care se tratează de orice, de la insomnii și anxietate la maladii dureroase, cum ar fi boala lui Crohn.

Cu toate astea, Bell a explicat că nu există studii clinice care să confirme întrebuințarea medicală a produselor gen shatter.

Pedro a spus că, la ora actuală, fumează cam 15-20 de jointuri pe zi, bagă câteva grame de shatter și mănâncă preparate cu cannabis făcute în casă, gen brioșe și fursecuri. Își prepară singur concentratele cu etanol, o chestie permisă de legislația actuală din Canada cu privire la marijuana.

Spune că, pe vremea când folosea opioide din greu era incapacitat, uneori avea amețeli, grețuri și transpira abundent. Avea și cu vreo 11 kilograme mai mult.

Acum lucrează pe post de consultant pentru mai mulți producători licențiați. Încă mai are dureri, dar spune că e fericit și ajută alți utilizatori de opioide să descopere beneficiile cannabisului medicinal.

„Mi-am luat viața înapoi", a spus el. „Am avut parte de un miracol, pe care vreau să-l dau mai departe și altora."

Traducere: Ioana Pelehatăi