Mi-am postat singură nudurile pe Instagram înainte ca fostul să o facă

Ultima mea despărțire nu a fost chiar o despărțire, dar a fost nasoală. Nu am fost practic niciodată împreună, și el cu siguranță nu a fost (și nici nu va fi vreodată) iubitul meu. Ne întâlneam din când în când pe parcursul a câteva luni când el nu mi-a mai răspuns fără niciun motiv la mesaje, iar atunci mi-am dat seama că avea să păstreze fotografiile nud pe care i le-am trimis.

L-am rugat să le șteargă, deși nu voi avea niciodată dovada că el chiar a făcut-o, și am sfârșit prin a-l bloca de pe toate conturile mele de social media, lucru pe care l-a observat imediat. Asta l-a făcut să-mi trimită mai multe paragrafe de texte furioase, m-a numit o cățea neînsemnată și o curvă, pentru că nu voiam să-mi fie făcute public nudurile. A continuat să mă hărțuiască prin texte luni întregi după asta, ocazional îmi amintea de poze ca mă convingă să mă văd cu el, până i-am blocat numărul.

Nu suspectez că tipul ăsta a arătat – sau va arăta vreodată – pozele mele cuiva. Sunt de asemenea foarte norocoasă. Nu sunt faimoasă, nu lucrez cu copiii, și familia mea știe deja că sunt cam depravată, deci nu risc să pierd prea multe dacă trimit o poză cu fundul meu gol cuiva cu care mi-o trag, lucru pe care l-am înțeles ca fiind un mare privilegiu.

Nu regret că am trimis nuduri, dar regret că le-am trimis acestei persoane în mod special, care, când eram împreună, părea să țină mai mult la lucrurile digitale decât la mine. Cred că era mânat de puterea pe care o exercita făcându-mă să-mi tot pun întrebări, și era îndeajuns de furios ca să mă facă să mă întreb dacă va încerca să folosească pozele împotriva mea.

Nu prea puteam să intervin cu mare lucru ca să-l opresc din ce voia să facă, chiar dacă poate își dorea numai să le aibă pentru totdeauna. Nu puteam să le recuperez, dar voiam să știe că dacă cineva avea să-mi posteze nudurile, aia voi fi eu, și voi fi plătită pentru asta. Așa că am deschis Instagramul, am pus un anunț că-mi vând nudurile și am pus un link cu contul meu de PayPal. Voiam ca tipul ăsta să știe că faptul că avea nudurile mele în telefon nu însemna că mă controlează. Însemna doar că era norocos.

„Viețile noastre moderne sunt un amestec constant de digital și fizic, iar relațiile noastre intime nu sunt o excepție”, a spus pentru VICE expertul în securitate cibernetică și specialist la Digital Forensics and Incident Response (DFIR), Lesley Carhart. „Mereu va exista rușinea publică sau posibilitatea șantajului în orice relație intimă, digitală sau nu. Asta nu a descurajat oamenii de-a lungul istoriei omenirii, iar regulilele de protecție pentru propria persoană nu s-au schimbat dramatic.”

Majoritatea statelor au legi care incriminează pornografia non-consensuală și distrubuirea imaginilor, totuși răzbunarea prin pornografie reprezintă o problemă în creștere. Un studiu din 2016 publicat de Data & Society Research Institute a indicat că peste 10 milioane de oameni numai din SUA sunt fie amenințati cu/sau victime ale răzbunării prin pornografie. Poate avea consecințe emoționale, financiare și sociale devastatoare care lasă o urmă de durată asupra carierelor victimelor și sănătății lor mentale, dar încă nu prea există un refugiu disponibil pentru cei care au fost afectați sau sunt vulnerabili la o pontețială hărțuire.

Deși Carhart a subliniat că „există o graniță între a furniza educația necesară pentru toate femeile tinere (și bărbații) asupra securității mesajelor sexuale și pur și simplu a batjocori pentru faptul că sunt sexuale, lucru pe care vreau să-l evit”, există anume puncte legate de imaginile și mesajele trimise pe internet pe care toată lumea ar trebui să le înțeleagă. „Tot ce postezi pe internet este mai mult ca sigur pentru totdeauna”, a spus Carhart. „Orice imagine sau mesaj pe care îl creezi pe un dispozitiv digital poate fi mai mult ca sigur recuperat de pe acel dispozitiv cu uneltele potrivite. Modul cum funcționează internetul face ca datele să fie stocate în mai multe locuri și adesea să fie acoperite de mai multe grupuri.”

Chiar și aplicațiile cu mesaje foto care „dispar” precum Snapchat au și ele un risc, a adăugat Carhart. „Orice aplicație sau programul care spune că poate asigura în totalitate că imaginile și mesajele trimise din telefonul tău către cel al partenereului sunt 100% private sau că dispar, cu siguranță te induc în eroare. E posibil să îmbunătățești securitatea conexiunii în timp ce se trimit mesajele pe internet și să-ți securizezi dispozitivele ca să detecteze orice intruziune, dar atât timp cât oamenii au camere cu care cineva poate să facă o poză la ecranul lor, niciun software nu va oferi niciodată o garanție 100%.

Carhart a spus că este important să luăm în considerare riscurile personale și profesionale când intrăm într-o relație cu mesaje sexuale și fotografii nud și să vorbim dacă cererea partnerului sau o situație anume ne face să ne simțim inconfortabil. „Dacă există un risc major pentru imaginea ta profesională, sau faci parte dintr-o cultură mai conservatoare, s-ar putea să găsești de neacceptat riscul mesajelor intime sau fotografiile care îți sunt atribuite acum sau în viitor”, a spus ea.

Dacă înțelegi și accepți riscul și încă vrei să trimiți nuduri, „fă-ți singură pozele sau videoclipurile”, a spus Elisa D’Amico, partener la o firmă de avocatură K&L Gates. D’Amico este de asemenea cofondator al Proiectului de Drepturi Civile Cibernetice, care oferă ajutor legal pro bono pentru victimele care au avut parte sau sunt în continuare hărțuite cu imagini. „Să-ți menții drepturile de autor îți oferă un control mai mare asupra viitoarelor postări, în cazul în care vor fi unele”, a spus D’Amico pentru VICE. Recomandă de asemenea să treci în scris discuțiile cu partenerul despre reguli sau limite legate de fotografii, cum ar email-urile sau mesajele.

Chiar dacă ai fost foarte precaută, „Mereu există riscul ca informația care trebuia să fie privată să fie distribuită dincolo de publicul destinat inițial”, a spus D’Amico. „Este valabil pentru imagini explicite sexual, videoclipuri și la fel și pentru alte informații cum ar fi e-mailurile sau mesajele și datele personale private. Oamenii trebuie să fie informați despre cât de ușor este să distribui informația și să-și aducă mereu aminte de asta.”

Dacă descoperi sau suspectezi că fotografiile tale nud au fost distribuite fără consimțământul tău sau ai avut parte de orice formă de hărțuire sexuală, „rezistă nevoii de a șterge orice”, sfătuiește D’Amico. „Gândește-te să faci niște pași de bază ca să păstrezi tot ce ar putea să aibă în vreun fel legătură cu ce se întâmplă”. D’Amico recomandă de asemenea să faci capturi de ecran și să le stochezi, plus URL-urile de la orice site sau pagini ale rețelelor sociale unde este postat materialul ca să ai dovezi să construiești un caz împotriva omului care a distribuit imaginile.

Dacă crezi că știi cine este vinovatul, „nu șterge niciun material sau informație care au legătură cu acea persoană”, a spus D’Amico. „Ar trebui să te gândești să faci o plângere legală și să cauți să vorbești cu oameni care lucrează cu victime speciale și/sau infracțiuni cibernetice din moment ce sunt destul de des cei mai familiari cu pornografia non-consensuală. Și bineînțeles, ar trebui să iei în considerare să vorbești cu un avocat.”

Pentru susținerea non-legală, consiliere în caz de criză și sprijin emoțional, D’Amico recomandă să contactezi linia de urgență deschisă 24 din 24 a Drepturilor Civile Cibernetice care spune ea că poate servi ca punct de plecare. Grupuri de activiști și organizația non-profit BADASS oferă de asemenea resurse și sprijin pentru victimele răzbunării prin pornografie și abuzului de imagine cum ar fi ajutarea membrilor să șteargă imaginile și să posteze pe forumurile de răzbunare prin pornografie ca să facă imaginile furate mai greu de găsit.

Cel mai important, dacă observi că ești subiectul unei hărțuiri sexual în online sau răzbunare prin pornografie, să știi că nu este vina ta. „Nu cred în batjocorirea victimelor sau învinovățirea cuiva că a ales să facă și să distribuie material intim”, a spus D’Amico. „Când cineva perpetuează pornografie nonconsensuală și distribuie imagini intime și/sau videoclipuri fără acordul individului din imagini, acela este făptașul care greșește și care merită vina.”

Propria incursiune ca să-mi recuperez proprietatea asupra nudurilor a fost cam nereușită, ca să fiu sinceră. Am vândut doar câteva fotografii unui tip căruia i-am refuzat invitația de a ieși la o întâlnire în facultate. A fost ce-i drept puțin cam rușinos, dar să-mi vând fotografiile a fost ca și cum mi-am redobândit controlul asupra corpului și imaginii mele.

După luni întregi de anxietate, am simțit în sfârșit că pot să merg mai departe, știind că fostul nu mai avea nicio putere asupra mea. Și nici oricine altcineva căruia i-am mai trimis nuduri în trecut și care se simțea stăpân pe corpul și timpul meu. Tot primeam texte la 3 dimineața de la unii dintre ei, chiar dacă nu mai vorbisem de luni de zile, doar fiindcă încă mai aveau o poză nud cu mine pe telefon.

I-am dat unblock temporar fostului ca să-i trimit un link către postarea mea de pe Instagram prin care îmi făceam reclamă cu nudurile și nu m-a mai deranjat niciodată după asta. Fotografiile mele nu mai erau speciale; avea aceleași poze pe care le văzuseră și alții – pe care am vrut eu să le vadă – și nu aveam cum să fiu batjocorită pentru asta.

Tactica aleasă de mine evident că nu e bună pentru oricine care se luptă cu răzbunarea prin pornografie, dar a fost îndeajuns încât să-mi recapăt autonomia asupra propriului corp de la un tip care a simțit că poate controla asta. În felul acesta, pozele nu aveau cum să mă rănească și implicit nici el.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.