Publicitate
Política

Cum pot scăpa infractorii români de închisoare după ultimele modificări ale Codului Penal

Una dintre modificări spune că, dacă n-ai fost infractor înainte să devii infractor, meriţi să fii tratat cu mănuși. Superb.

de Sebastian Jucan
25 Aprilie 2019, 8:44am

Fața lui Dragnea când Parlamentul modifică legislația penală în interesul lui. Fotografie via pagina de facebook a lui Liviu Dragnea

Dacă ai puls şi conexiune la Internet, probabil ştii că Parlamentul a modificat ieri Codul Penal şi de Procedură Penală. Nu le-a ieşit cu Tudorel, care n-a vrut să dea ordonanţa mântuitoare, aşa că aleşii au luat problema în propriile mâini şi au rezolvat-o pe repede-înainte. Nici faptul că o delegaţie a Comisiei de la Veneţia a venit în ţară să le bată obrazul nu i-a stingherit în vreun fel pe parlamentarii coaliţiei de guvernare. Deşi nu mai au majoritate în Camera Deputaţilor de anul trecut, s-au putut baza, ca întotdeauna, pe voturile UDMR, acest PSD maghiar, şi ale deputaţilor minorităţilor naţionale, mereu oameni de nădejde.

După toate modificările aduse în ultima perioadă legislaţiei din domeniul juridic, nu mai puteai vorbi oricum despre o justiţie independentă (sau măcar funcţională), dar ieri a fost desăvârşită opera infracţională. Uite câteva din modificările care consfinţesc statutul României de paradis al penalilor.

Sunt reduse termenele de prescripţie a răspunderii penale

Mai precis, termenele de prescripție vor fi scăzute la opt ani pentru infracţiunile a căror pedeapsă ar fi între zece şi 20 de ani şi la șase pentru cele mai puţin grave. Deci, dacă nu ești condamnat la timp, ai scăpat. E o prevedere care nu are niciun fel de logică într-o ţară cu problemele de corupţie pe care le are România. Măsura e o formă de amnistie mascată care i-ar salva pe mulţi de anchetele penale, cum s-a întâmplat şi cu majoritatea inculpaţilor din Dosarul Microsoft.

Ea n-a fost solicitată de Curtea Constituţională şi nici nu transpune în Codul de Procedură Penală vreo decizie a CCR, care a lăsat problema la latitudinea legiuitorilor. E un amendament cu o miză personală uriaşă pentru Liviu Dragnea, fiindcă ar beneficia de aplicarea legii mai favorabile, ceea ce l-ar scuti de grija unei condamnări privind angajările fictive de la Protecţia Copilului Teleorman.

Cum favorizează infractorii: o să fie clasate niște dosare importante şi pe viitor o să le fie mai uşor să scape de pedeapsă.

Mandatele de securitate naţională nu mai pot fi utilizate în dosarele obişnuite

Asta înseamnă că procurorii nu mai pot folosi în instanţă interceptările făcute de structurile de filaj specializate, dacă în cursul anchetei au descoperit alte potenţiale infracţiuni, în afara celor privind securitatea naţională. Aici parlamentarii se pot lăuda că au făcut hatârul CCR, care s-a pronunţat în acest sens în februarie anul trecut, într-o decizie care a ridicat multe semne de întrebare.

Unul din marii beneficiari ar fi din nou liderul PSD, într-o altă speţă penală a sa, pentru că în dosarul Tel Drum rechizitoriul ar include probe obţinute cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii. N-ar fi singurul ajutat de prevedere. Pe baza colaborării dintre procurori şi servicii au fost instrumentate anchete notorii, precum dosarul „Ferma Băneasa”.

Cum favorizează infractorii: o să fie eliminate din dosare dovezi cruciale pentru probarea acuzaţiilor.

Nu mai pot fi folosite probe obţinute în urma percheziţiilor şi nici unele înregistrări audio/video

Pentru a fi siguri că fac aproape imposibilă munca procurorilor, parlamentarii au introdus o prevedere la articolul 162 a Codului de Procedură Penală, prin care anchetatorii sunt obligaţi să restituie inculpaţilor probele ridicate în timpul percheziţiilor, dacă dovedesc alte infracţiuni decât cele pentru care a fost emis mandatul de percheziţie.

N-a scăpat nici articolul 139 din acelaşi Cod, care reglementează folosirea înregistrărilor. În forma veche se prevedea că pot constitui mijloace de probă orice înregistrări, dacă nu sunt interzise de lege. A fost modificat alineatul respectiv, să poate fi folosite ca probe doar cele „efectuate de părţi şi de subiecţii procesuali principali (...) când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”. Adică mai pot fi folosite doar înregistrările făcute de cei care au fost părtaşi la fapta penală şi au ţinut să aibă o amintire cu momentul.

Cum favorizează infractorii: o să fie îngreunate anchetele şi procurorii vor fi legaţi de mâini în privința anumitor probe.

Neglijenţa în serviciu nu mai e infracţiune

În urmă cu doi ani, CCR şi-a exprimat nemulţumirea vizavi de maniera în care e formulată neglijenţa în serviciu în legislaţie, deci abrogarea ei e o altă prevedere care nu le-a dat cu virgulă judecătorilor constituţionali. Ceva îmi spune că, dacă intră în vigoare măsura, o grămadă de funcţionari publici şi angajaţi ai statului vor deveni brusc mai indolenţi.

Abuzul în serviciu n-a scăpat nici el de grija aleşilor. A fost eliminată forma sa agravantă şi introdusă pe lista infracţiunilor de serviciu cu circumstanţe atenuante, deşi tentativa de dezincriminare de anul trecut n-a trecut de controlul constituţional. Poate de data aceasta va fi mai cu noroc pentru Iordache şi compania, dacă se ajunge din nou la CCR.

Cum favorizează infractorii: o să susţină că au greşit din neglijenţă, nu corupţie, şi pot scăpa doar cu o amendă penală.

Sunt modificate condiţiile de audiere a martorilor

Tot în Codul de Procedură Penală se introduce o nouă găselniţă la articolul 116, care le permite martorilor să fie însoţiţi de avocat în faţa organelor judiciare, având posibilitatea de a se consulta în confidenţialitate cu acesta pe întregul parcurs al audierilor, ca nu cumva să-i scape pe gură vreun porumbel. Practic, audierea devine o şuetă cu martor între procurori şi cei audiaţi.

Legiuitorii par îngrijoraţi şi de posibilitatea ca iubitele inculpaţilor să nu dea din casă, aşa că au stipulat la art. 117 ca „persoanele care, convieţuind cu suspectul sau inculpatul, au stabilit cu acesta relaţii asemănătoare celor dintre soţi sau celor dintre părinţi şi copii, precum şi persoanele care s-au aflat în trecut în această situaţie” să aibă dreptul de a refuza să dea declaraţii în faţa procurorilor.

Cum favorizează infractorii: o să golească de substanţă audierile care pot scoate la lumină dovezi privind comiterea unor fapte penale.

Denunţurile vor putea fi făcute doar în termen de un an de la săvârşirea faptei

E unul din amendamentele care ilustrează cel mai bine raţionamentul infracţional care a stat la baza modificărilor, cu undă verde din partea judecătorilor constituţionali. Majoritatea denunţurilor vin după ce începe o anchetă penală şi suspecţii vor să beneficieze de o pedeapsă mai uşoară, ca urmare a colaborării cu procurorii.

Introducerea unei limite de timp în care pot fi reclamate fapte de natură penală pentru a beneficia de reducerea pedepsei n-are alt scop decât de a descuraja denunţurile. Pe acelaşi raţionament, articolul 290 a fost modificat în felul următor: „Condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei nu poate fi dispusă exclusiv pe baza mărturiei denunţătorului, dacă acestea nu sunt însoţite de alte probe.”.

Cum favorizează infractorii: elimină motivaţia suspecţilor de a colabora cu organele de anchetă.

Buna purtare poate deveni circumstanţă atenuantă

Câteva din amendamentele adoptate frizează penibilul. Unul din ele e introducerea la articolul 75 din Codul Penal a unui nou criteriu de circumstanţă atenuantă pentru inculpaţi: „conduita bună a infractorului înainte de săvârşirea infracţiunii”. Deci, dacă n-ai fost infractor înainte să devii infractor, meriţi clemenţă.

Aici trebuie făcută şi o precizare de natură juridică: legislaţia prevede două tipuri de circumstanţe atenuante, cele legale (de care judecătorii sunt obligaţi să ţină cont în stabilirea sentinţei) şi cele judiciare (care sunt la latitudinea instanţei). Parlamentarii au introdus-o p-asta cu „conduita bună” în a doua categorie, gândindu-se, probabil, că unii judecători sunt mai sensibili. Nu degeaba s-a zbătut Liviu Dragnea să îi fie tras la sorţi un complet pe placul său la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Cum favorizează infractorii: o să poată pretinde o pedeapsă mai mică, pe motiv că au fost oameni cinstiţi înainte de a încălca legea.

Condamnaţii vor putea fi eliberaţi mai repede din puşcărie

Parlamentarii puterii nu au uitat nici de prietenii lor care au avut neşansa să ajungă în spatele gratiilor înainte de a începe asaltul asupra justiţiei. Fracţiile de pedeapsă ce trebuie executate (adică timpul petrecut în puşcărie) înainte de a fi pasibili pentru liberare condiţionată au fost diminuate pe linie, în pofida faptului că a fost una din prevederile criticate aspru de CCR.

Cerinţele pentru liberarea condiţionată erau oricum destul de generoase. Dan Voiculescu, de exemplu, a ieşit din închisoare după ce a ispăşit doi ani şi 11 luni din pedeapsa de zece şi nici n-a plătit prejudiciul stabilit de instanţă. Totuși, legiuitorii s-au gândit că prevederile legislaţiei penale nu sunt suficient de prietenoase faţă de condamnaţii cu executare.

Cum favorizează infractorii: o să scape de închisoare după ce au executat o fracţiune din pedeapsă.

Lista de faţă nu e atotcuprinzătoare, că e greu să incluzi toate mizeriile pe care le-au născocit minţile ăstora într-un singur articol. Totuși, mai menționez una, de încheiere: „Nu constituie infracţiunea (n.r. de favorizare a făptuitorului) emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative”. Să fie bine, ca să nu fie rău. Asta au cules-o direct din Ordonanţa 13, să ne reamintească faptul că ei nu pot fi anchetaţi pentru favorizarea infractorului prin adoptarea unor legi, că doar sunt aleşii poporului.

Editor: Răzvan Filip