De ce nu se confiscă averea hoților
„Noi avem astfel de legislație, însă lucrurile evoluează la nível european, se pune accentul pe proceduri interne prin care să reușești să identifici vulnerabilitățile la spălarea banilor și finanțarea terorismului. În cazul României, vorbim de lentoare și o înțelegere greșită a priorităților. Se vor aplica sancțiuni, dacă România va pierde procesul la Curtea Europeană de Justiție.
O altă temă este cea referitoare la confiscarea extinsă a averilor, iar după modificările care se aduc la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală în acești ani, urmează să vedem în ce măsură România mai îndeplinește condițiile impuse la nivel european pe această zonă. Nu știm încă cum va arăta varianta finală a textelor, după modificări, ca să tragem o concluzie.”
De ce suntem cei mai mari gunoieri ai Europei
„Acestea, cum ar fi computerele, televizoarele, frigiderele și telefoanele mobile, reprezintă fluxurile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din UE și se preconizează că vor crește la peste 12 milioane de tone până în 2020. În cazul în care nu sunt gestionate în mod corespunzător, aceste deșeuri pot provoca probleme de sănătate și de mediu majore datorită conținutului lor de substanțe periculoase”, arată comunicatul Comisiei Europene.
De ce se fraudează fonduri europene
„Este vorba de trei directive, pe care România trebuia să le implementeze încă din 2016. La acea vreme, Parlamentul a adoptat patru legi, pe repede înainte, ca să nu se ajungă la infrigement. Dar cea mai importantă dintre ele, cea a achizițiilor publice, a fost apoi modificată de șase ori! Și niciuna dintre modificări nu a rezolvat problemele pentru care Comisia Europeană a deschis procedură împotriva României.
PSD a modificat destul de semnificativ legislația în domeniu, sub pretextul simplificării regulilor. Dar o parte din modificări nu oferă suficiente garanții că fondurile europene gestionate în România sunt nesusceptibile de fraudă. De altfel, cele mai multe corecții care ne-au venit la plată pe fonduri europene sunt ca urmare a haosului din legislația pe achiziții publice. Iar guvernele de până acum, în loc să rezolve problema de legislație și compatibilitate cu directivele europene, au hotărât să plătească acele corecții din banii tuturor, exemplul cel mai bun în aceste sens este recenta anchetă Rise Project”.
De ce ți-e frig iarna în casă
„Modificările care se fac e foarte posibil să nu mai fie la standarde europene și să strice ce am reglementat, în fapt. Noi, în mare, le transpusesem. În România, a fost lungă discuția despre liberalizarea pieții, nu din motive legitime, ci din cauză că era un interes foarte mare să fie ținute prețurile la nível artificial scăzut, ca să se poată face diferite contracte cu băieții deștepți. Am avut niște infrigementuri, din cauza acestor amânări, după care s-a stabilit calendarul de liberalizare.”
O altă directivă la care România prezintă întârziere este cea referitoare la dreptul la pensie suplimentară a lucrătorilor mobili.Acestea ar fi câteva dintre spețele pentru care România riscă sancțiuni. Ca o notă ușor optimistă, e bine să știi că țara noastră nu e nici prima, nici ultima țară UE cu astfel de întârzieri. Toate țările din UE au avut procese la Curtea Europeană de Justiție, dar asta nu este o scuză pentru lenea guvernanților români. De pildă, există o directivă la care toate țările UE, cu excepția Danemarcei, sunt codașe. În ianuarie anul acesta, Comisia trimitea notificări către 27 de țări UE pentru a asigura punerea în aplicare a normelor UE privind serviciile și calificările profesionale.„Deși serviciile reprezintă două treimi din economia UE, o serie de obstacole împiedică în continuare sectorul serviciilor să își atingă întregul potențial în beneficiul consumatorilor, al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și al întreprinzătorilor și să genereze creștere economică în întreaga Europă”, critica UE întârzierile la nivelul întregii familii europene.„Statele membre trebuie să stabilească și să aplice cerințe minime de performanță energetică pentru toate clădirile, să asigure certificarea performanței energetice a clădirilor și să solicite inspecția periodică a sistemelor de încălzire și de aer condiționat. De asemenea, directiva impune statelor membre să se asigure că, până în 2021, toate clădirile noi vor fi clădiri așa-numite «cu consum de energie aproape zero». Directiva impune, de asemenea, statelor membre să se asigure că în anumite clădiri vizitate frecvent de public sunt afișate certificate de performanță energetică. Această normă ar trebui să sensibilizeze publicul cu privire la importanța consumului eficient de energie și să ofere stimulente pentru renovări”, se arată în comunicatul Comisiei.
Editor: Ioana Moldoveanu, Gabriel Bejan