Am vorbit cu românul care te ajută să afli cine este europarlamentarul tău pereche

Alegerile europarlamentare din acest an sunt, mai mult ca oricând, încărcate de acel cuvânt pe care sociologii şi analiştii politici adoră să-l folosească atunci când sunt rugaţi să comenteze „situaţia de pe scena politică”: emoţie. Dar, dincolo de efuziunile ori stările de depresie pe care ni le cauzează politica, în general, ori pesediştii, udemeriştii, userist-ciolosiştii sau rareşbogdanienii, în particular, eterna ceaţă electorală continuă să plutească și de această dată deasupra alegătorului, făcându-l să se întrebe cu cine naiba să voteze tura asta.

De data aceasta, în ajutorul nehotărâţilor vine matematica, frumos ambalată sub forma acestui sitededicat alegerilor europene. Intri aici, dai click şi îți vei exersa votul asupra a 25 de decizii luate deja în Parlamentul European (PE).

„Completând acest quizz, la final, vezi cu care europarlamentar te potriveşti cel mai bine”, spune Doru Frănţescu, românul care a pus bazele platformei.

„E o metodă foarte bună de a vedea, dincolo de zgomotul declarațiilor politice, cu cine te potrivești. Aici, compari exact votul unui europarlamentar, cu votul tău virtual”, spune Frănțescu.

De numele lui Frănţescu se leagă site-ul VoteWatch Europe, un agregator de date statistice şi de analiză a felului în care se iau la Bruxelles ori Strasbourg deciziile la nivel european. În urmă cu trei ani, VoteWatch a fost votat drept cel mai influent think-tank în materie de politici europene. În egală măsură, Frănţescu e considerat unul dintre principalii „key-makers” din partea României, în luarea deciziilor la nivel european.

Recent, VoteWatch a publicat un raport al „celor mai influenţi o sută de europarlamentari”, pe final de mandat. Studiul colectează toate datele legate de activitatea membrilor PE (rapoarte, luări de poziţii, roluri de conducere prestate în diverse structuri ori comisii parlamentare etc.). Adina Vălean (PNL) se situează pe locul 4, în acest top. Explicaţia: Vălean se află la şefia Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, o comisie care s-a aflat, în ultima perioadă, în centrul multor dezbateri. Următorii europarlamentari români sunt Ioan Mircea Paşcu (PSD, poziţia 31), Siegfried Mureşan (PNL, 70), Monica Macovei (independent, 73), Dan Nica (PSD, 88) şi Marian-Jean Marinescu (PNL, 93). Restul deputaților români se situează, cuminţi, în vastul pluton al europarlamentarilor discreţi sau aproape invizibili.

Your Vote Matters e un soi de văr primar al VoteWatch-ului, o platformă special creată în perspectiva alegerilor europarlamentare de la finele lunii mai. Oricine poate intra pe site, să voteze și să vadă, la final cu cine îi dă „match” statistica.

Adică, un fel de aplicaţie Tinder cu politicieni, pe care am testat-o și eu din zel profesional. Am votat, astfel, asupra unor „chestiuni și problemele la nivel european precum în care am fost nevoit să-mi exercit votul (virtual) asupra unor chestiuni europene” precum „Ar trebui taxate companiile care folosesc roboţi, în loc de oameni?” (am votat „Da”), „Abuzul verbal legat de identitatea de gen ori orientarea sexuală să fie pedepsit penal?” (am votat „Nu”), cotele pentru imigranţi („Da”), sancţionarea ţărilor care au încălcat principiul statului de drept („Da”), înființarea unei armate europene („Nu”). În total, 25 de întrebări.

La final, a venit fatala: am aflat că profilul meu politic se potrivește cel mai bine cu un oarecare parlamentar social-democrat cipriot – Demetris Papadakis (match 80%). În ceea ce priveşte europarlamentarii români, cel mai aproape de sufletul meu este un oarecare Emilian Pavel, de la PSD (match 71%).

Dar aici vorbim doar de matematica rece, iar în politică, aşa cum am observat deja, emoţia e cea care contează. Acesta e şi motivul pentru care alegătorii români pot vota – de pildă, cu indivizi precum Maria Grapini sau Rareş Bogdan – pentru singurul motiv că e mai important să trimitem „un patriot la Bruxelles” şi să ne intereseze mai puţin că respectivul se va zbate, pe un venit baban, în mlaştina anonimatului, printre cei peste șapte sute de europarlamentari care vor alcătui, după 26 mai, noul for legislativ al UE.

În schimb, platforme precum Your Vote Matters sau Vote Watch te pot ajuta să votezi mai mult pe bază de criterii logice şi mai puţin emoţionale.

L-am rugat pe Doru Frănţescu să-mi spună câteva cuvinte despre VoteWatch, dar şi despre cât de eficientă (sau „influentă”) e activitatea europarlamentarilor români, strict din punct de vedere al statisticii şi matematicii.

VICE: Ce este, de fapt, VoteWatch Europe?
Doru Frănțescu: Este, pe de o parte, un agregator de date, pe de alta, un centru de cercetare și analiză a felului în care se iau deciziile la nivel european. Utilizăm date concrete pentru a ne putea bizui pe ele atunci când facem analiza asupra felului în care se iau deciziile și, mai ales, a felului în care s-au poziționat forțele politice de prin toate statele membre ale Uniunii Europene. În acest fel, reușim să filtrăm „zgomotul” care e, apoi, produs de comunicările oficiale ale instituțiilor sau ale politicienilor înșiși care, desigur, au un interes în a comunica felul în care s-au întâmplat lucrurile, dintr-un anumit unghi, care este cel mai convenabil.

La nivel european, nu exista acest tip de instrument, acum zece ani când am inițiat proiectul. De aceea, asta facem: pe de o parte, punem la dispoziție datele concrete, în special cum au votat - că de aceea ne numim VoteWatch - partidele și, individual, europarlamenarii. Pe de altă parte, facem și analize, explicăm contextul în care s-au întâmplat lucrurile.

Ce ne poţi spune despre raportul VoteWatch şi „influenţa” deputaţilor români din Parlamentul European?
Aș vrea, în primul rând, să clarific ce am măsurat noi, în acest exercițiu analitic. Nu măsurăm vizibilitatea, în sine, lucru care s-ar măsura altfel, pe baza aparițiilor publice, media. Am căutat să ne uităm la ceea ce au făcut ei în interiorul instituției. Nu avem capacitatea să măsurăm aparițiile media, de exemplu. Dar avem capacitatea să măsurăm activitatea lor în interiorul instituției.

Măsurați, practic, eficiența la locul de muncă?
Am avut această reflecție: domnule, cum s-o numim? Nu e ușor. Eficiența presupune ceva ca la fotbaliști: măsurăm golurile și pasele de gol. Fiecare europarlamentar are un profil diferit, în sensul că unii se afirmă într-un fel, alții în alt fel. Unii sunt mai eficienți în a câștiga poziții în comisii, de conducere, alții sunt mai eficienți în a lucra din spatele scenelor. În cele din urmă, am căzut de acord în a numi „influență” exercitată asupra procesului decizional european.

Influența vrem să fie percepută ca ceva neutru. Că, dacă cineva e influent, nu e neapărat ceva pozitiv. Sau negativ. Depinde cum influențezi.

Din punct de vedere al votului, se poate observa o consecvență a deputaţilor români în ceea ce privește votul alături de formațiunea lor politică? Sunt ieșiri din rând?
În general, europarlamentarii români, ca și cei din celelalte state, votează pe linia familiei politice din care fac parte, în sensul că socialiștii votează cu socialiștii etc.

Există derapaje?
Există deviații, să le spunem așa, atunci când interesul României e mai clar. Și acestea sunt, de fiecare dată subiectele care ating bugetul Uniunii, și mai ales bugetul pe agricultură și pe fondurile de coeziune. Aici, interesul României e clar: bugetul să fie cât mai mare. Și atunci, nu avem confuzie: toți europarlamentarii români se aliniază și votează la fel.

În alte situații, interesul României nu e așa de clar. Depinde de unde te uiți. Exemplu: vrem o piață mai liberă sau taxe mai mari. Aici fiecare vede lucrurile diferit, în funcție de ideologia politică.

La fel cum s-a întâmplat la audierile Laurei Codruţei Kovesi, când am avut europarlamentari români care au votat împotriva ei?
E o deviație de la regula generală. Pentru că acei europarlamentari aveau o viziune particulară asupra chestiunii. Nu trebuie să vă imaginați că e situație unică. Am avut situații similare când s-au discutat chestiuni despre Polonia, Ungaria, Italia și atunci parlamentarii din acea țară au ieşit din normă, pentru că au o viziune proprie sau interese speciale

La nivel de „grup” cât de influenți sunt europarlamentarii români?
Ca delegație, România e a șaptea ca număr, cel puțin până pleacă britancii. Are un potențial destul de mare. Delegațiile româneşti sunt deasupra mediei, influențează politicile europene în momentul ăsta mai mult decât le-ar da voie mărimea, în anumite domenii, precum piața digitală, chestiuni legate de agricultură sau buget. Aici, europarlamentarii români sunt mai activi și mai influenți decât cota proporțională.

La fel, când se discută de proiectul North Stream 2, toată delegația românească (32 de europarlamentari) se aliniază. La fel, când vine vorba de cercetările în domeniul nuclear. Atunci când se aliniază toţi, asta le dă o greutate mai mare. Mai e un element care le dă o greutate mai mare – acela că marea majoritate a europarlamentarilor români e concentrată în grupurile politice puternice: socialiștii și popularii. Fiind concentrați, acolo contează numărul, pentru că o bună parte a deciziilor se face, pur și simplu, matematic.