Doctorul care l-a evaluat pe Julian Assange a zis că a fost torturat

O membră a echipei de doctori care au evaluat starea medicală și psihologică a lui Julian Assange din ultimii doi ani a declarat pentru trei grupări internaționale care protejează drepturile omului că fondatorul Wikileaks suferă de „efecte psihologice și fizice negative” în urma detenției de șapte ani în Ambasada Ecuadorului din Londra.

Cadrul medical crede că „severitatea cumulată a durerii și suferinței cauzate domnului Assange – atât fizică, cât și psihologică – încalcă violarea Convenției Împotriva Torturii din 1984”.

În ultimele două luni, doctorița Sondra Crosby le-a trimis scrisori fostei președinte chiliene Michelle Bachelet, Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului de la ONU, Dunja Mijatović, și Organizației Statelor Americane, în care a detaliat cele patru evaluări pe care i le-a făcut lui Assange între octombrie 2017 și februarie 2019. Crosby, care e specializată în sănătatea refugiaților și criminalistică la Universitatea din Boston și a examinat aproximativ o mie de supraviețuitori ai torturii, a scris: „condițiile de viață ale lui Assange s-au înrăutățit observabil de la vizita ei inițială”.

Motherboard a obținut scrisorile de la colegul ei, Sean Love, un doctor de la Universitatea Johns Hopkins, care a început un proiect pentru evaluarea efectelor închisorii asupra sănătății lui Assange și i-a cooptat pe Crosby și pe psihologul britanic Brock Chisholm ca să facă evaluările. Love a zis că echipa a obținut permisiunea de la WikiLeaks și Assange să publice scrisorile.

Crosby a zis că nu poate da declarații pentru acest articol; Love a declarat pentru Motherboard că e de părere că Crosby va depune mărturie în apărarea lui Assange în cadrul procedurilor juridice legate de arestarea sa pentru așa-zisa complicitate cu Chelsea Manning pentru obținerea unor informații secretizate ale armatei americane din războiul din Irak.

Din 2012 până săptămâna trecută, Assange a fost închis în ambasada ecuadoriană din Londra. În ultimul deceniu – inclusiv cât Assange a fost în ambasadă – Wikileaks a jucat un rol important și adesea controversat în publicarea de documente integrale, inclusiv dosarele războiului din Irak sau e-mailuri de-ale lui Hillary Clinton înainte de alegerile din 2016. Săptămâna trecută, Assange a fost expulzat de ambasada ecuadoriană și preluat în custodie de autoritățile britanice – Statele Unite încearcă să-l extrădeze. Comisia Anti-Tortură a Națiunilor Unite programase o întâlnire cu Assange în sediul ambasadei ecuadoriene pe 25 aprilie.

Într-o scrisoare pentru grupurile pentru drepturile omului, Crosby a scris că Assange are mai multe probleme medicale din cauza condițiilor în care a fost ținut, „mai proaste decât cele ale unei închisori convenționale în multe aspecte”.

„Domnul Assange a fost privat de lumina soarelui în cei aproape șapte ani de închisoare”, a scris ea și a adăugat că Assange are o problemă dentară care necesită o intervenție de urgență. „Durerile zilnice îndurate de domnul Assange din cauza problemei dentare sunt inumare, iar situația îi poate pune viața în pericol dacă e lăsat netratată.”

Motherboard nu a confirmat independent descoperirile trimise de Crosby grupărilor pentru drepturile omului, iar Wikileaks nu ne-a răspuns la mesaj. Președintele ecuadorian Lenin Moreno a declarat pentru presă că Assange a transformat ambasada într-un „centru de spionaj”.

„Orice încercare de destabilizare e o acțiune condamnabilă pentru Ecuador, pentru că suntem o națiune independentă și respectăm politicile tuturor țărilor”, a zis el.

Crosby a zis că e de părere că tratamentul lui Assange violează articolele 1 și 16 din Convenția Națiunilor Unite Împotriva Torturii, care definesc tortura drept „orice act prin care i se cauzează intenționat unei persoane suferință fizică sau mentală din motive politice”. Love a declarat pentru Motherboard că e de acord cu evaluarea lui Crosby.

Love, care a evaluat persoanele care caută azil în Statele Unite, a zis că efectele perioadei de șapte ani petrecută în ambasadă fără acces la lumină și îngrijiri medicale sunt subestimate. „Nu e vorba de consecințe care pot fi reparate ușor cu câteva vizite la doctor. Sunt consecințe pe termen lung.”

Love era interesat inițial de evaluarea lui Assange pentru a studia consecințele detenției arbitrare prelungite asupra sănătății lui. I-a cooptat pe Crosby și Chisholm în acest scop, dar a rămas implicat în proces.

„Inițial, mă gândeam să scriu un studiu academic pe tema asta, pe care să-l pot generaliza și la alți refugiați și căutători de azil. Dar, pe parcurs, am realizat că situația lui e incredibil de diferită și unică și nu poate fi generalizată pentru alte grupuri sau indivizi”, a zis el.

Chisholm mi-a zis că cel mai mare factor de stres pentru Assange a fost faptul că nu știa dacă va mai ieși vreodată sau nu din ambasadă - sau dacă va fi dat afară și arestat.

„Cea mai mare amenințare psihologică nu e detenția, ci imprevizibilitatea ei. E diferit de o condamnare de șapte ani de închisoare pentru că nu știi când se va încheia. Domnul Assange credea că va fi extrădat, torturat sau executat. E groaznic să trăiești mereu cu gândul ăsta.”

Chisholm a zis că nu poate compara cazul lui Assange cu cel al suspecților de terorism care au fost închiși de CIA în închisori secrete – situațiile sunt diferite.

„Am lucrat cu persoane care au fost ținute de CIA în centre de detenție fără lumină timp de un an, oameni care n-au văzut lumina soarelui timp de patru sau cinci ani, dar evident că sunt condiții diferite de cele dintr-o ambasadă”, a zis Chisholm. „Cred că stresul și atenția publică asupra lui Assange sunt, de asemenea, diferite, așa că e greu să faci comparație. N-aș vrea să încep să trasez paralele între situația lui și persoanele ținute în camerele de tortură.”

Love a zis că se simte obligat să vorbească despre tratamentul lui Assange în azil și să-și manifeste îngrijorarea că ar putea fi tratat și mai prost în închisorile din Marea Britanie sau Statele Unite, dacă e extrădat acolo.

„Ca doctori, ne preocupă chestiunile care țin de drepturile umane. Cred că tratamentul lui Assange e condamnabil, dar sunt curios dacă va reprezenta un precedent pentru tratamentul refugiaților de pretutindeni. Îmi fac griji că în Statele Unite va fi tratat mult mai prost decât în Marea Britanie, asta e sigur.”

În ianuarie 2018, Chisholm, Love și Crosby au scris un editorial în The Guardian în care susțineau că Assange are mare nevoie de îngrijiri medicale și că detenția a avut efecte mintale și fizice periculoase asupra lui. Crosby a zis că sănătatea lui Assange s-a înrăutățit de la acel editorial până azi.

Crosby a mai declarat că Assange era supravegheat constant în ambasadă, inclusiv în timpul ultimei ei evaluări, în februarie. Într-o declarație pe care a trimis-o Organizației Statelor Americane, a povestit că ea și Assange „au vorbit peste zgomotul făcut de un radio pentru a scădea cantitatea de informații interceptată de dispozitivele de ascultare din cameră… mediul ostil, neconfidențial și intimidant era palpabil”.

A mai notat că atunci când a ieșit din ambasadă ca să ia ceva de mâncare, a observat că cineva îi luase notițele medicale. Le-a găsit mai târziu pe un birou, dar probabil fuseseră citite de cineva din personal.

Scrisorile lui Crosby le-au cerut organizațiilor pentru drepturile omului să analizeze cazul lui Julian Assange. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului nu ne-a răspuns la mesaje.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.