De ce vom rămâne fără cafea până în 2050

În timp ce scriu asta, beau a patra ceașcă de cafea pe ziua de azi. Nu pentru că-mi place să sparg câte trei dolari plus bacșiș odată la câteva ore pe o infuzie amară de boabe și apă, ci pentru că-s dependent fără speranță (și da, îmi place ritualul). Dacă ești dependent, la fel ca mine, știi deja că băutura asta nu mai are niciun efect energizant asupra noastră, deși susținem că nu putem sta de vorbă cu nimeni dimineața până nu ne-am băut cafeaua.

Și e foarte bine, pentru că se pare că va trebui să ne descurcăm cu mult mai puțină până în anul 2050.
În cuvintele prietenului meu Drew Millard, „din cauză că se găsește peste tot, cafeaua e un subiect de cercetare foarte popular, iar oamenii abia așteaptă să publice rezultatele studiilor." Drew se referea la cercetările despre efectele cafelei asupra sănătății, dar tot mai multe studii despre cafea avertizează, mai nou, că încălzirea globală are un impact devastator asupra culturii cafelei și prefigurează un viitor destul de trist.

Dacă îți place să generalizezi (și sunt convins că-ți place), mecanismul de bază care face plantele de cafea sensibile la schimbările climatice implică temperatura și altitudinea corespunzătoare. „Cafeaua Arabica e foarte sensibilă la schimbări de temperatură, pentru că acestea afectează fiziologia plantei. Și, din păcate, zonele în care se produce cafea sunt afectate de aceste schimbări climatice și devin nepotrivite pentru această cultură", mi-a zis prin e-mail Pablo Imbach, de la Centrul Internațional de Agricultură Tropicală.

Cafeaua Arabica reprezintă șaizeci de procente din toată cafea care se consumă pe glob. Fermele mai mici, care produc verișoara cafelei Arabica, Robusta, cultivă cafea mai puțin populară care se folosește la frappe-uri. Arabica e într-o mare belea, conform unui studiu publicat în revista Nature's Plants în luna iunie de un grup de cercetători, printre care Justin Moat de la Grădinile Regale Britanice din Kew. Studiul, care se concentrează pe Etiopia – leagănul agriculturii cafelei Arabica – susține că șaizeci de procente din agricultura de cafea a Etiopiei nu va mai exista până în 2100. Botanistul Sebsebe Demissew de la Universitatea Addis Abeba, Etiopia, s-a plâns revistei Quartz că „Arabica, darul Etiopiei pentru omenire, e pe cale de dispariție."

Ce se întâmplă când o recoltă de cafea e proastă? În trecut, din cauza culturilor sărace, prețurile cafelei Arabica au crescut. Cum culturile vor fi tot mai sărace, cafeaua va fi tot mai scumpă, iar consumatorii vor face compromisul de a renunța la pretențiile de calitate. Dar, după cum a declarat Taylore Ricketts de la Institutul de Ecologie Gund al Universității din Vermont, sunt mai multe lucruri în joc decât espresso-ul tău gustos. „Schimbările climatice vor amenința stilul de viață a milioane de oameni din comunități vulnerabile din toată lumea."

Și nu e vorba doar de specia Arabica, ci de toată cafeaua, în general. Acum doi ani, Christian Bunn, tot de la Centrul Internațional de Agricultură Tropicală, a publicat un studiu conform căruia terenul potrivit pentru cultivarea cafelei va fi redus la jumătate până în 2050. Pământul ăsta n-o să dispară, ci o să-și schimbe proprietățile din cauza schimbării climei.

Puerto Rico e un exemplu foarte relevant în acest sens. În 1899, Puerto Rico era al șaselea producător de cafea din lume, dar Stephen Fain, unul dintre autorii unui studiu de anul acesta pentru Departamentul de Agricultură al Statelor Unite, a zis în raportul lui că „emisiile mari de gaze de seră vor crește temperaturile, ceea ce va avea un impact major asupra varietăților tradiționale de Arabica." Se estimează că Puerto Rico avea, în 1899, 770 de kilometri pătrați de teren pentru cultura cafelei, dar în anul acela, uraganul San Ciriaco a distrus toată cultura de cafea. De atunci, terenurile pe care se cultiva înainte cafeaua sunt în continuă scădere. Din cei 770 de kilometri pătrați de sol pe care țara îi avea în 1899, va rămâne doar cu 24 de kilometri pătrați cândva între 2071 și 2099.

Cel mai recent studiu publicat în august de National Academy of Sciences, ilustrează un viitor foarte sumbru: Schimbările climatice vor reduce terenurile pe care se cultivă cafeaua în America Latină cu 73 până la 88 de procente până în 2050, în funcție de modelul de încălzire a climei.

Ca și cum toate astea n-ar fi de ajuns ca să-i înspăimânte pe iubitorii cafelei, acest efect nu se limitează la America Latină – aceasta a fost doar zona analizată în cadrul studiului. „Studiile globale indică prezența unui fenomen similar pe toată lumea, cu pierderi substanțiale în Brazilia și Asia de Sud-Est", mi-a zis Imbach.

Dar Imbach crede că aceste daune ar putea fi micșorate dacă le-am acorda mai multă atenție albinelor. Mai multe specii de albine sunt afectate de schimbările climatice, iar activitatea lor de polenizare are diferite efecte asupra culturilor de cafea. Raportul lui Imbach explorează în profunzime această complexitate. „Se pot face anumite schimbări ale unor practici, precum conservarea pădurilor, ajustarea umbrei, rotația recoltelor, în diferite regiuni", susține raportul.

„Studiul nostru vorbește despre efectul acestor schimbări, atât asupra albinelor, cât și asupra cafelei", mi-a zis cercetătorul, care le recomandă fermierilor să fie atenți la aceste schimbări. Pe plan general, a mai zis că fermierii ar putea scădea cantitatea de pesticide și cultiva plante preferate de albine în jurul recoltelor de cafea, „ca albinele să-i poată ajuta cu polenizarea în ciuda schimbărilor climatice."

Urm ărește-l pe Mike Pearl pe Twitter.