FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

De ce se transformă ciocârliile româneşti în pateu mediteranean?

Sute de mii de păsări rare sunt ucise anual.

Clipul campaniei Salvează Ciocârlia.

Când aud cuvântul „ciocârlie", mă gândesc la melodia aia acută, pe care o cântau George Enescu la vioară şi Gheorghe Zamfir la nai. Nu cred că pot să-ţi zic care e diferenţa dintre o ciocârlie şi un piţigoi, fără să dau un search pe Google Images. Din păcate, foarte puţini o să aibă ocazia să afle care e diferenţa asta pe viitor, dacă trece noua Lege a Vânătorii de Parlament, că s-ar putea să rămânem fără ambele specii. Această lege implică faptul că vânătoarea este favorizată în faţa protecţiei animalelor, conform Marinei Druga, expert de legislaţie la Societatea Ornitologică Română (SOR).

Publicitate

Ciocârlia este considerată o specie vulnerabilă în rapoartele Comisiei Europene şi multe ţări au renunţat la vânarea acestei specii, dar există excepţii precum România, unde se decid nişte cote de vânătoare după ureche. De exemplu, din cele patru milioane de ciocârlii de câmp estimate-n ţară, acum cota de vânătoare este de 683 000, mai mult decât dublu faţă de cota de acum cinci ani de 304 000 de păsări, conform SOR. Din fericire, oamenii s-au revoltat şi au început să facă o întreagă campanie numită Opreşte Barbaria Salvează Ciocârlia. Ca să aflu mai multe despre situaţia acestor păsări, am vorbit cu Ovidiu Neculai Bufnilă, responsabilul cu comunicarea al SOR.

Fotografie de Derek Keats via Flickr

VICE: Câte ciocârlii se vânează în acest moment?
Ovidiu Neculai Bunfilă: Un vânător are voie sa vâneze zilnic o sută de ciocârlii de câmp, dar au fost cazuri multiple în care au fost găsiţi unii cu mii şi zeci de mii de păsări împuşcate. Ultimul caz de care ştim a fost anul trecut, în judeţul Ialomiţa, când a fost prins un vânător italian care omorâse şi alte specii în afară de ciocârlie, specii precum piţigoi mare, piţigoi albastru, florinte şi sticlete. Coordonatorul sucursalei SOR a fost chemat de Poliţie ca să identifice speciile. Problema e că, dacă sunt jumulite, atunci chiar nu se mai pot identifica, pentru că păsările sunt de mărimi aproximativ egale.

Ciocârliile sunt căutate mai mult în România sau în afara ţării?
Nu sunt căutate de vânătorii români. Sunt păsări care zboară iute şi nu oricine reuşeste să la împuşte. E nevoie de antrenament şi de foarte multă muniţie irosită până când să fie vânate (conform legii). Dacă se folosesc chemătorile electronice, care-s ilegale, atunci ciocârliile pot veni în stoluri şi vânătoarea devine un carnagiu. Există firme care le folosesc şi aduc turişti vânători. Le pregătesc terenul, scaunul, armele, muniţia şi apoi începe măcel. Ciocârlia este folosită la diverse preparate gastronomice specifice bazinului Mării Mediterane. Unul dintre cele mai scumpe este pateul de limbă de ciocârlie, şi vă daţi seama de câte păsări e nevoie ca să obţii o cantitate mai mare.

De ce îşi doresc parlamentarii să promulge o astfel de lege?
Nu trebuie să uitam că avem foarte mulţi vânători parlamentari. După noua lege, vânătorul va deveni un soi de Dumnezeu, când are arma în mână. El va putea să intre pe terenul altor oameni fără aviz, va avea voie să îşi facă instalații temporare pe terenul oamenilor şi ei sunt obligaţi să le permită acest lucru. Asta va legifera un turism de vânătoare. Daca românii nu au o tradiţie a vânătorii de ciocârlie, au italienii, libanezii şi francezii, care deja sunt prezenţi în România. Ca multe alte acte normative, Legea Vânătorii le deschide porţile celor care vor să profite de natură, care nu le aparţine. Vor reuşi să facă bani din piatră seacă, fără să investească.

Cum ar trebui să fie formulată legea ca să fie protejate păsările de la noi?
Ar trebui sa ateste că vânătoarea se poate face în mod sustenabil. De la acordul proprietarilor de teren pentru partide de vânătoare, la un recensământ al faunei. Altfel, ajungem la situaţii hilare, aşa cum este acum, când în România există circa o sută de gâşte de semănătură, dar cotele de vânătoare pentru ele sunt de 27 000 de exemplare, iar vânătorii chiar raportează împuşcarea a 24 000 de păsari din această specie, lucru pe care niciun specialist nu îl va lua vreodată în serios. Dacă cerem fotografii cu aceste gâşte, constatăm că, fie sunt din altă specie şi vânătorii nu le deosebesc, fie sunt cifre inventate. Este nevoie de o discuţie extrem de serioasă, cu toţi factorii implicaţi, de la parlamentari, biologi şi vânători, până la proprietarii de pajişti şi păduri din România. Cât timp ne vom ascunde dupa imunităţi și fraze pompoase, vânătoarea în Romania se va face dupa ureche, iar braconajul va deveni un adevărat flagel.

Citeşte mai multe despre animale:
Animalele sălbatice se vând pe net la fel de uşor ca biletele la concerte În Birmania, grădinile zoologice au animale din plastic Animale la grătar