Am discutat despre teroarea guvernului chinez cu un membru român al Falun Gong

Practicant Falun Gong la Cluj. Falun Gong este de asemenea asociată cu o organizație media puternică, The Epoch Times, care susține că arată adevărata față a Chinei. Foto via Clearharmony.net

Despre Falun Gong sau Falun Dafa, lumea știe în general două lucruri: unu, că implică niște chinezi care se mișcă în reluare prin parcuri; doi, că guvernul de la Beijing nu e foarte încântat de practică. Ce nu știam e că sunt și în România oameni cu aceeași activitate: se mișcă încet prin parcuri și protestează pașnic împotriva autorităților chineze.

Falun Gong este o disciplină cu rădăcini vechi în cultura chineză, dar care, oficial, există doar din 1992. Împrumută idei de la budism, confucianism și taoism și, da, practicanții fac câteva exerciții și meditează. Însă, la un moment dat au devenit prea mulți, vreo 70 de milioane, iar Partidul Comunist a mirosit competiție. Iar când un dictator miroase asta, dă decrete care sună cam așa: „Defăimați-le reputația, ruinați-i financiar, distrugeți-i fizic" (președintele Jiang Zemin în 1999). Au urmat persecuțiile, bătăile, închisorile și, s-a descoperit mai târziu, recoltarea de organe de la prizonieri care practicau Falun Gong.

De atunci, practicanții au fost nevoiți să își adauge o nouă activitate: protestul împotriva autorităților chineze. În China se adună cu miile în Piața Tienanmen, pașnic, cu bannere, ceea ce nu împiedică arestările a zeci sau sute de demonstranți. În afara țării, susținătorii organizează marșuri și demonstrații în fața ambasadelor, dar angajează și avocați care să le apere drepturile.

Anul trecut în decembrie, Parlamentul European a condamnat crimele abominabile de recoltare de organe pe viu de la practicanți Falun Gong, de către Armata poporului.

În România e imposibil de spus câți practicanți sunt, pentru că Asociația Falung Gong de la noi nu are liste de membri. Dar prea mulți nu au cum să fie. Vizita la București a prim-vicepremierul chinez Zhang Gaoli a fost întâmpinată la Palatul Victoria de un protest format dintr-o persoană cu un singur banner. Iar în centrul Bucureștiului s-a pus un mic stand unde câțiva practicanți au împărțit pliante și au strâns semnături pentru o petiție. Am mers și eu acolo să vorbesc cu Kuki Szabolcs, președintele asociației.

Kuki Szabolcs este un programator care prin 2002 se găsea înt-o situație destul de stresantă: rate, mutarea în alt oraș, plus că aflase că are glaucom. Căuta pe net moduri de a scăpa de stres și a dat peste site-ul Falun Gong. A văzut o imagine care îi amintea de Isaac Asimov și, fiind programator, deci pasionat de science-fiction, și-a zis că a găsit ce căuta.

Acum, fără stres și cu vederea tot bună după doisprezece ani, informează publicul despre persecuțiile din China și îndeamnă nu la un boicot total al investițiilor sau al produselor chinezești, dar măcar la un pic de atenție atunci când acceptăm ceva Made in China.

Pliant Falung Gong România. Asociația ține legătura și cu alte organizații similare din alte țări, prin participarea la tot felul de conferințe în afara României.

VICE: Salut, ce este, de fapt, Falun Gong?
Kuki Szabolcs: O practică de qigong, care are cinci exerciții simple, ce se fac în parc, cu efecte benefice pentru sănătate și pentru echilibrarea relațiilor cu restul oamenilor. Pentru că mai avem și trei principii pe care le aplicăm în viața de zi cu zi: adevăr, compasiune și toleranță.

Cine sunt practicanții?
Oameni de toate vârstele, cu studii superioare sau de la țară, membri de partid sau militari. Nimeni nu poate să-i dea afară, pentru că nu există listă de membri pe care trebuie să fie acceptați. Pur și simplu: îți place, intri pe site sau citești o carte, înveți exercițiile și ești o persoană care practică Falun Dafa. E greu de spus câți sunt în România. Eu țin legătura cu zeci de persoane, dar nu avem liste. La activitățile din parc variază în funcție de vreme. Pot să fie trei sau pot să fie 50. În București sunt cei mai mulți.

Cu ce a supărat Falun Gong guvernul chinez?
Ai între 70 și o sută de milioane de oameni care practică. Pe lângă faptul că sunt în număr foarte mare, influența asupra culturii chineze e destul de simțitoare, pentru că oamenii, făcând lucruri bune, atrag aprecierea populației. Asta contrastează cu guvernul comunist, care trăiește din corupție, mită, minciună și crime. Comuniștii nu suportă ca un alt sistem de valori să fie acceptat de populație, în afară de cel dictat de partid. Oriunde a venit comunismul, prima dată a distrus cultura locului. Dar pentru că vorbim de China, cu cinci mii de ani de cultură, guvernul trebuie să aplice o formă de distrugere mult mai brutală decât cea aplicată în România.

Unele demonstrații includ exemple ale torturii practicate de autoritățile chineze. Foto: Brendan Themes (Wikimedia)

Ce fac practicanții de Falun Gong din China? Renunță să mai practice?
Conform rapoartelor pe care le primim din China, stagnează, sunt cam același număr. În ciuda torturilor, continuă prin metode pașnice să informeze publicul despre ce li se întâmplă. Mi se pare remarcabil că, în momentul în care un polițist ți-a torturat și ți-a batjocorit membrii familiei, în loc să-i dai în cap, îi publici numărul de telefon și ce-a făcut. E o rezistență pașnică demnă.

Cât costă toată tortura asta și persecuția?
În 2002, un oficial chinez a făcut o declarație oficială că reprimarea Falun Gong a depășit costul unui război, depășind 25% din PIB-ul Chinei.

Asta e cam mult. Ar însemna vreo două trilioane de dolari…
E enorm de mult, dar trebuie să iei în considerare că au cea mai mare mașinărie de propagandă din lume, armata și forțele de securitate internă care au un buget mai mare decât armata. Dacă știm că Falun Gong era numărul unu pe lista lor și nu au scuzat niciun mijloc să găsească și să defăimeze practicanții, apoi au plătit oamenii care îi torturează, toate astea au costat enorm de mult. Sumele care au permis această atrocitate să se întâmple au fost tocmai exporturile externe. Când vedem lucruri Made in China, ne minunăm că sunt foarte ieftine, dar nu ne dăm seama cui îi dăm de fapt banii.

Tu nu deții nimic Made in China?
Dacă am posibilitatea să nu cumpăr, nu o fac. Dar nu poți întotdeauna. E imposibil, de exemplu, să cumperi un calculator fără piese făcute în China. Când s-a încercat boicotarea lor în America, a fost o luptă pentru supraviețuire. E foarte greu. Din cauza asta, nu boicotul personal este cel mai important, ci organizații care să ceară să nu se mai facă importuri din China. Sau să se pună taxe mari. Ar fi soluții de supraviețuire de bun simț, prin care putem spune „noi nu cumpărăm de la sclavi", pentru că suntem morali și pentru că ne gândim la buzunarul nostru.

Vezi și OrganHarvestInvestigation.net. Foto via 

Cum îi ajută practicanții din România pe cei chinezi, de fapt?
Vice-premierul Zhang Gaoli, care vizitează acum România, s-a implicat activ în a comanda persecuția practicanților de Falun Gong. Am pregătit materiale informative despre asta și le-am trimis presei, Guvernului și instituțiilor de securitate. Am ajutat și la strângerea de mii de semnături pentru o petiție inițiată de organizația americană Doctors Against Forced Organ Harvesting, care a fost trimisă la ONU, după ce s-au strâns la nivel mondial un milion jumate de semnături.

Chiar trebuie să boicoteze România investițiile chineze? Toată lumea se bate pe banii Chinei.
Asociația noastră nu are nicio problemă cu investițiile pe care le face China și cu relațiile economice ale României. Noi poate ne bucurăm de banii care vin de acolo, dar cât de corect este să-i acceptăm în condițiile în care regula de aur este „cine are bani face regula". Noi considerăm că este datoria noastră să informăm Guvernul României în ce se bagă. Poate nu știu, poate ascultă propaganda chineză, poate sunt orbiți de banii care vin din China, dar ei trebuie să fie conștienți care este costul real al acestora.

Ce s-a întâmplat astăzi la Guvern? Spuneați că a fost o persoană care a protestat…
A fost săltată de jandarmi din fața Guvernului, tocmai când venea coloana lui Zhang Gaoli. Considerăm că este dreptul la liberă exprimare ca un cetățean să stea în fața Guvernului cu un afiș. Poliția nu i-au dat niciun act la mână și după ce l-au reținut câteva ore, l-au trimis acasă. Acum încercăm să vedem cum putem aduce în justiție această faptă. Mi se pare foarte curios că un criminal umblă liber în timp ce nouă ni se încalcă în mod flagrant drepturile constituționale.

Atâtea încălcări ale drepturilor omului și un singur protestatar. De ce?
Facem tot ce putem să fim în legalitate. Un singur om nu înseamnă adunare publică. Noi organizăm regulat proteste în fața ambasadei Chinei, de exemplu, și cerem autorizație, în încercarea de a avea o cât mai bună relație cu autoritățile. Asta deși aceste lucruri nu sunt necesare conform legii, din moment ce noi întrăm în categoria legală de a comemora victimele unui genocid. Când sunt vizite oficiale nu ni se aprobă niciodată asemenea cereri.

Succes, ne vedem în parc.

Mai citește despre China
Ambasada Chinei la București are o problemă cu Diktator
China pregătește o armată de copii geniali
Am o bancnotă chinezească de care se ferește toată lumea în China
Zoo cu cerșetori în China