Am vorbit cu senatorul care vrea o cruce imensă în Piața Universității

De ce o cruce? Pentru că, în timpul comunismului, credința creștină a poporului român a fost reprimată. Și pentru că, în acei ani triști din istoria României, oamenii își făceau cruce cu limba în cerul gurii, spune Sorin Ilieșiu, inițiatorul proiectului legislativ de construire a unui monument al victimelor totalitarismului.

Într-un interviu acordat VICE, Ilieșiu confirmă toate datele tehnice prezentate în articolul de ieri: crucea va fi mai înaltă decât clădirea Universității (dar, din fericire, mai mică decât Intercontinentalul), va fi flancată cu drapelul României și luminată non-stop.

Tot Ilieșiu ne îndeamnă să nu mai vedem doar partea goală a paharului: oricât de deprimantă ar părea, crucea nu e despre moarte. Ci despre Înviere.

VICE: Cât timp aţi lucrat la elaborarea acestui proiect legislativ?
Sorin Ilieşiu: De peste zece ani mă gândesc la acest proiect. În 2005, în calitate de reprezentant al societăţii civile, am lansat Proclamaţia pentru România publicată pe prima pagină a cotidianului naţional „Ziua" în 30 aprilie 2005. Primul punct al Proclamaţiei se referă la condamnarea totalitarismului comunist: „Având în vedere că România a îndurat cel mai cumplit regim comunist din Europa, ea fiind singura ţară în care înlăturarea comunismului s-a făcut cu vărsare de sânge, România trebuie să fie prima ţară în care să aibă loc Procesul Comunismului. Propunem organizarea acestuia, în cursul anilor 2005-2006, şi condamnarea tuturor crimelor, ororilor şi abuzurilor comise de regimul comunist; condamnarea celor mai multe dintre acestea ar trebui să fie exclusiv morală, în spiritul iertării creştine şi al reconcilierii naţionale‟. Alte puncte ale proclamaţiei se referă în mod expres la cultivarea memoriei naţionale antitotalitare: „Înfiinţarea unui Institut naţional pentru studierea ororilor comunismului în România, precum şi a unui Muzeu al ororilor comunismului în România, având sediul în Bucuresti (şi având ca model parţial Memorialul de la Sighet). Studierea în şcoli a istoriei adevărate a României, referitoare la perioada comunistă, la Revoluţia anticomunistă din 1989-1990, şi la perioada post-comunistă. Cinstirea eroilor anticomunişti şi a luptătorilor împotriva regimului comunist‟. Toate aceste deziderate ale Proclamaţiei petru România se regăsesc în propunerea legislativă Lege pentru condamnarea totalitarismului comunist şi pentru cultivarea memoriei naţionale antitotalitare, pe care am înregistrat-o în primăvara acestui an.

Cu ce instituții sau comisii de specialitate v-ați consultat înainte să propuneți această lege?
M-am consultat cu colegii senatori din Comisia juridică şi din Comisia pentru cultură, dar şi cu alţi colegi parlamentari. Pe de altă parte, în 2005 am redactat, de unul singur, Raportul pentru condamnarea regimului politic comunist din România (1945-1989) ca nelegitim şi criminal, prezentat de BBC, în 5 Octombrie 2005. Raportul a fost publicat integral de cotidianul naţional Ziua, în 24 şi 26 octombrie 2005, împreună cu apelul meu, Sorin Ilieşiu, către fostul preşedinte al României de a condamna regimul politic comunist ca nelegitim şi criminal. După un an de zile de insistenţe, fostul preşedinte a cedat, dar a condamnat comunismul numai de formă. Atunci, în 2006, am fost membru al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România, care a elaborat un raport care a fost contestat din foarte multe motive, dar a fost o experienţă foarte utilă.

Mai exact, unde ar urma să fie amplasat acest monument?
Vă citez din textul propunerii legislative: „Monumentul naţional al victimelor totalitarismului comunist este amplasat în centrul intersecţiei de la Piaţa Universităţii din Bucureşti, simbol al luptei anticomuniste. Monumentul va fi reprezentat de o cruce din oţel inoxidabil, similară cu Crucea Eroilor Neamului, având o dimensiune de 20-25 metri. Pe soclul Monumentului vor fi scrise următoarele două texte: (a) Acest monument a fost înălţat din iniţiativa Parlamentului, în memoria milioanelor de victime ale totalitarismului comunist din România; (b) Să nu uităm crimele comunismului, pentru ca acestea să nu se mai săvârşească vreodată! Pe Cruce va fi montată o instalaţie de iluminare, care va funcţiona continuu, în memoria victimelor. Crucea va fi flancată de drapelul României‟.

Care a fost procesul prin care s-au stabilit forma şi dimensiunile monumentului? Și de ce ați ales o cruce, ca simbol?
Pentru că în timpul comunismului credinţa creştină a poporului român a fost reprimată. Se dorea înlocuirea acestei credinţe cu ateismul ştiinţific. Deţinuţii politici îşi făceau cruce cu limba în cerul gurii. Mulţi şi-au dat viaţa pentru credinţa creştină. Dar şi noi, cei care eram „liberi‟, ne făceam cruce cu limba în cerul gurii când treceam pe lângă o biserică. În proiect se precizează ca crucea să fie de 20-25 metri şi să fie iluminată zi şi noapte, tocmai pentru ca să se vadă ziua şi noaptea de la mare distanţă. Înalţimea clădirii Universităţii este de 18-20 de metri. M-am gândit că Crucea trebuie să fie ceva mai înaltă. Hotelul Intercontinental din Piaţa Universităţii are 87 de metri. Adică de patru ori mai înalt decât viitoarea Cruce. Foştii deţinuţi politici mi-au spus că ideea unui monument în formă de cruce este superbă şi că sute de mii de deţinuţi politici au supravieţuit datorită credinţei creştine.

De ce românii se raportează la căderea comunismului doar prin moarte? Nu s-ar putea ridica, zic așa, la prima mână, un monument care să reprezinte un copil care îşi ia zborul?
Nu cred că românii se raportează la căderea comunismului prin moarte. Crucea nu înseamnă Moarte, ci Înviere! Nu întâmplător, eroii care au murit în primul Război Mondial pentru idealul României Mari au pe muntele Caraiman o Cruce a Eroilor Neamului care are peste 35 de metri înălţime. Un monument care să reprezinte un copil care îşi ia zborul este o idee pentru care vă felicit.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte materiale despre comunism și cruci:
Muzeul Comunismului din România va fi interstelar sau nu va fi deloc
Crucile de pe marginea drumului sunt o viziune kitch a morții
Ce înțeleg tinerii români despre comunism din filme?