(Autostrada București-Ploiești. Fotografie de Răzvan Socol, via Wikimedia Commons)
Noul ministru de la Transporturi, Răzvan Cuc, ne spunea în ianuarie la preluarea mandatului foarte direct: „Nu promit niciun kilometru de autostradă!” De atunci, lucrurile s-au mai nuanțat și am fost asigurați că anul ăsta vor fi finalizați 90 de kilometri de autostradă. Mă rog, să dea Dumnezeu să se întâmple!
Videos by VICE
Mai prost este însă că nici măcar unele dintre bucățile de autostradă pe care le avem nu pot fi folosite. Motivul e simplu: părțile terminate nu sunt conectate între ele. Da, chiar așa. Ba lipsește un pod, ba un nod rutier, ba un drum de legătură. Aceste capodopere românești se numesc „autostrăzi muzeu”. Singurii care câștigă de pe urma lor sunt constructorii deoarece, chiar dacă drumurile astea nu sunt deschise traficului rutier, garanția începe să curgă din momentul în care s-a făcut recepția lucrării.
Mai jos, o să-ți enumăr cinci tronsoane de autostradă care nu pot fi date în folosință din cauza modului defectuos în care autoritățile române și firmele de construcție au gestionat situația.
Autostrada Ploiești – București se termină, de fapt, la trei kilometri de București
Construcția autostrăzii București Ploiești a început în anul 2007. Cinci ani mai târziu, erau inaugurați 60 de kilometri. Numai că ultimii șase kilometri de la Centura Capitalei și nodurile rutiere aferente care ar fi făcut joncțiunea cu Bucureștiul nu au mai fost finalizați.
Autoritățile sperau că lucrarea să fie terminată în luna noiembrie a acestui an, dar muncitorii s-au oprit, însă, în dreptul străzii Popasului din Voluntari, după ce au construit doar trei kilometri dintr-un total de 6.3 kilometri.
Trist este că această porțiune de autostradă care a fost finalizată nu poate fi folosită deoarece Strada Popasului nu poate să colecteze traficul rutier care ar veni dinspre Ploiești. Degeaba s-a construit giratoriul din această zonă, pentru că șoferii vor trebui să mai aștepte cel puțin opt luni până vor scăpa de calvarul de a mai ocoli prin Voluntari sau Pipera ca să ajungă la autostradă.
Oricum, problemele care au apărut între timp arată cât de înguști la minte sunt marii specialiști de la Transporturi și CNAIR (Compania de Autostrăzi).
O mare dilemă este modul în care cei care și-au cumpărat imobile în zona străzii Popasului vor intra pe autostradă, deoarece nu există foarte multe străzi colectoare. Așa că te poți trezi pe autostradă cu autobuzele galbene din Voluntari sau cu bicicliști, în condițiile în care, pe-acolo, ar trebui să se circule cu o sută de kilometri la oră.
În plus, în această zonă se construiește în continuare la greu și nu mică mi-ar fi mirarea dacă, după ce s-au finalizat cei 3.3 kilometri, vom vedea tot felul de utilaje care vor face lucrări în zonă pentru a racorda imobilele ridicate la rețelele de telefonie, gaze, apă și canalizare.
Accesul în strada Petricani este și el sub semnul întrebării. Dacă în planul de urbanism era prevăzut un nod rutier, ei bine, acesta lipsește și traficul va fi colectat printr-o intersecție de tip „T”. Dimineața, circulația în această zonă este un calvar, formându-se cozi interminabile de mașini conduse de corporatiști chiar de la intersecția de la D-na Ghica. Imaginează-ți ce-o să fie aici atunci când vor da drumul la autostradă și când vor fi finalizate și acele clădiri de birouri care se construiesc pe strada Dimitrie Pompei.
Citește și: Traficul de pe Valea Prahovei mi-a arătat de ce drumurile noastre toate nu se vor întâlni vreodată
Degeaba avem pod peste Dunăre la Giurgiu dacă nu-l legăm și de drumul național București – Giurgiu
Traversarea Podului Prieteniei și ieșirea din țară pe la bulgari, prin Vama Giurgiu, este un blestem. Și asta pentru că lipsesc 5,5 kilometri de drum care să lege Vama Giurgiu de DN5.
Compania de autostrăzi (CNAIR) se angaja anul trecut să realizeze în regie proprie acest drum cu două benzi pe sens la 18 luni după ce s-a chinuit să desemneze firma care să realizeze studiul de fezabilitate. Teoretic, șantierul ar trebui să fie deschis în primăvara acestui an, dar nimeni nu știe dacă s-au achiziționat materialele, dacă s-au închiriat utilajele de construcție și dacă s-au făcut angajări! Termenul pentru finalizarea lucrărilor este noiembrie 2018.
Citește și: 5 motive pentru care România (probabil) o să facă praf Uniunea Europeană în 2019
Pentru că lipsesc două tuneluri de doi kilometri (în total) nu se poate circula pe autostrada Lugoj – Deva
De aceea România este o țară specială. Pentru că ditamai coridorul european rutier se va împotmoli în țara noastră deoarece nu am fost în stare să construim 2 poduri de 2 kilometri în zona de traversare a dealurilor dintre Lugoj și Deva. Li se spune „tunelurile urșilor” dar nu pentru că ar fi destinate animalelor, ci pentru că cei de la WWF au trimis în urmă cu câțiva ani la Comisia Europeană un studiu de mediu care arăta că pădurea deasă din zonă ar trebui să nu fie defrișată pentru a păstra coridorul de migrație al urșilor dinspre Carpații Meridionali și Munții Apuseni.
Distracția a început în decembrie 2013, atunci când aceste două poduri au fost scoase din contractul cadru al autostrăzii Lugoj – Deva deoarece valoarea lucrării era prea mare.
Abia în 2016 s-au terminat studiile tehnice, dar încă nu s-au început demersurile pentru găsirea unui constructor. Uite așa, vom avea o întrerupere de vreo 13 kilometri pe autostrada Sibiu – Nadlac. Tot traficul rutier de pe acest coridor European va fi deviat pe un drum național plin de viraje care face legătura între Margina și Holdea.
Din cauză că nu avem pod peste Someș nu putem folosi nouă kilometri de autostradă
Aproximativ nouă kilometri de tronson de autostradă de lângă Cluj Napoca, pe lotul Gilău – Nădaselu nu vor putea fi deschiși circulației pentru că lipsește podul peste Someș care să-l lege de restul autostrăzii A3 până la Câmpia Turzii. Dacă îți spun că, în 2014, CNADNR a inițiat și, apoi, a anulat licitația pentru proiectarea și execuția podului, o să îți smulgi părul din cap.
În acest moment, autoritățile sunt în faza în care organizează licitația de construcție pentru acest pod și abia la sfârșitul primăverii sunt ceva speranțe că vom afla numele firmei câștigătoare. Lucrările ar trebui finalizate în zece luni. Practic, statul român nu a fost în stare să construiască un pod în trei ani de zile! Dacă procesul de licitație cu toate etapele aferente se va termina în timp util, sunt ceva șanse ca, în aprilie 2017, să înceapă și lucrările la Nodul Rutier Gilău.
O bucată din autostrada Transilvania nu poate fi circulată din cauza unui amărât de nod rutier
Pe tronsonul Ogra – Ungheni (10.1 km) care face parte din autostrada Transilvania lucrările erau finalizate în proporţie de 15% în noiembrie 2016. Ministrul Transporturilor a dat asigurări că lucrarea va fi inaugurată în vara acestui an, dar cine naibii mai crede?
Oricum, acest tronson nu poate să fie deschis circulaţiei până când nu va fi finalizat nodul rutier de la Iernut (un nod rutier este locul de unde pleacă mai multe șosele importante în direcții diferite), lucru ce se va întâmpla abia la începutul lui 2018!
Citește și alte articole despre autostrăzi și drumuri:
De ce politicienii români care-ți promit autostrăzi la alegeri te mint ca pe ultimul prost
Toate lucrurile care m-au convins să nu conduc niciodată pe drumurile din România