Europa îți arată de ce tot ce-a promis guvernul Grindeanu e o minciună și ne așteaptă sărăcia

Am citit cel mai recent raport de țară publicat de Comisia Europeană despre România și m-a luat durerea de cap, în timp ce-mi pregăteam valiza să mă duc.

Avem o economie cu multiple fracturi și umflată artificial de creșterea consumului. Poate te gândești că asta nu te afectează cu nimic, dar realitatea pe care vrea să o fabrice Guvernul Dragnea-Grindeanu o să-ți demonstreze contrariul.

Practic, aproape toate promisiunile electorale pe care social-democrații vor să le pună în practică au fost desființate de Comisie. Și nu trebuie să mă crezi pe mine pe cuvânt, aruncă un ochi peste raportul ăsta și vei trage singur concluziile.

Mai pe românește, PSD o s-o dea de gard, dar pe banii noștri! Uite cum:

Social-democrații vor depăși ținta maximă admisă pentru deficitul bugetar, stipulată în Tratatul de la Maastricht. Deficitul ăsta nu se va reflecta în investiții în infrastructură, ci în creșterea salariului minim, creșterea pensiilor, eliminarea celor 102 taxe nefiscale sau eliminarea CASS-ului și a CAS-ului la pensii.

Proiectul de buget al coaliției PSD-ALDE publicat de Ministerul Finanțelor fix în urmă cu o lună se bazează pe o creștere economică de 5,2%, iar deficitul bugetar cash a fost estimat la 2,96% din PIB. Comisia Europeană le dă însă o palmă peste ceafa (groasă) a pesediștilor și estimează altceva: anul ăsta vom avea o creștere economică de numai 4,4%. Deficitul bugetar, pe de altă parte, spun oamenii ăștia că va ajunge la 3,6% raportat la PIB.

Asta în condițiile în care, în timpul guvernării tehnocrate, deficitul ăsta era de 2,6%.

Dacă te bucurai - cum ar fi firesc într-o țară normală - că guvernul a redus mai multe taxe, în acest început de an, e bine să știi că treaba asta nu ajută - așa cum ai tinde să crezi - reducerea inegalității sociale.

Adică săracii vor fi la fel de săraci, cu toate pomenile date de PSD. În plus, reducerea TVA-ului, spune Comisia, nu este un instrument eficient pentru a reduce inegalitățile în materie de venituri, pentru că măsura asta nu ajunge la acei oameni realmente vulnerabili, pe care PSD se bazează la fiecare patru ani ca să-i păcălească pentru voturi.

Comisia Europeană a remarcat că deciziile care au dus la creșterea salariului minim pe economie nu se bazează pe niște criterii obiective. Creșterile ad-hoc ale salariului minim pe economie au avut ca efect mărirea numărului angajaților din această categorie și, se pare, și creșterea prețurilor, pentru că, deh, românul o să aibă mai mulți bani de cheltuit.

N-avem infrastructura necesară să se întâmple asta. Deci, Țuțuianu ar trebui să nu-și facă prea multe griji în privința multinaționalelor care-și trimit angajații la proteste.

Comisia spune negru pe alb că, în România, aproape că nu se pot face afaceri pentru că nu avem autostrăzi și drumuri. În plus, se mai și fură în draci, pentru că, deși nivelul cheltuielilor publice este mare, calitatea infrastructurii este proastă. România are cea mai mare rată de investiții publice din UE în ultima decadă, dar Robert Negoiță vrea să plătească 350 de milioane de lei pe milioane de panseluțe, lalele, begonii și arbuști. Sectorul 3 va înflori.

Mai mult, gradul de absorbție a fondurilor europene este scăzut, proiectele sunt pregătite prost, nu sunt prioritizate sau rămân doar pe hârtie, iar guvernanța companiilor de stat este netransparentă. Nimic nou, de fapt, chiar dacă europenii s-or mira.

La începutul acestui an, social-democrații au redus TVA-ul de la 20% la 19%. Paradoxal, în buget, au prevăzut că veniturile din TVA vor crește în acest an, bazându-se pe un grad mai mare de colectare. România se află, însă, pe ultimele locuri din UE în această privință. Iar Comisia Europeană remarcă faptul că există o prăpastie între ceea ce își propune fiecare guvern (FIECARE!) la început de an, cu privire la banii obținuți din TVA, și realitatea din teren.

Și faptul că pesediștii au crescut de cinci ori plafonul până la care o firmă poate să fie considerată IMM (de la 100 000 de euro la 500 000 de euro) va spori gradul de evaziune fiscală.

În următorii 12 ani, datoria publică se va deteriora gradual și este expusă la fluctuațiile cursului de schimb. România are peste jumătate din datoria publică denominată în monedă străină.

Într-un scenariu în care leul se va deprecia cu 30% în următorii doi ani, datoria publică va crește rapid la 51% din PIB. Astăzi, nivelul este de 38% din PIB.

Comisia Europeană remarcă faptul că reforma sistemului de pensii întârzie să apară. Implementarea Pilonului 2 de pensie a fost amânată. Planul inițial avea în vedere faptul că ar fi trebuit să crească la 6% contribuțiile la acest pilon, numai că atât bugetul din 2016, cât și cel din 2017 au înghețat pragul la 5,1%. Îți povesteam și aici cum i-a păcălit Dragnea pe bunicii tăi să voteze cu PSD.

Proiectul ăsta, practic, este în sarcina Olguței Vasilescu, dar pe ea o vedem mai des la Antena 3 decât la Minister.

Din 2012 încoace, toate guvernele care s-au perindat la Palatul Victoria s-au mândrit că au redus considerabil șomajul. Ceea ce nu au spus niciodată este că avem cea mai mare rată de inactivitate a populației cu forță de muncă din Uniunea Europeană.

În plus, 1.2 milioane de români, adică 6% din totalul populației, lucrează la negru.

În România deja se poate vorbi despre o generație pierdută. Proporția tinerilor care au renunțat la orice formă de școlarizare, dar care nici nu lucrează este, în continuare, foarte mare. Situația s-a înrăutățit în anul 2015 cu 1,1%, alimentată de abandonul școlar care a ajuns în anul 2015 la 19.1%. Două treimi din categoria asta înseamnă femei care trăiesc la țară și persoane de etnie romă. Evident, e un trend generat de sărăcie și de un sistem educațional lipsit de calitate.

Oferta de muncă este inadecvată și atârnă ca o piatră de moară la investiții. Datele demografice sunt nefavorabile; din ce în ce mai muți români fug din țară și mulți din cei rămași aleg să lucreze fără forme legale. Nu mai plătește nimeni nimic la stat. Numărul lucrătorilor calificați este redus, iar capacitatea de restructurare a sistemului de învățământ a murit odată cu intrarea în politică a Ecaterinei Andronescu. Suntem săraci, așa că o să rămânem și proști.

Fără educație și resurse elevul N-am-curent-în-casă, din satul Ne-au-furat-primarii, are prea puține șanse să contribuie la dezvoltarea lui și a țării ăsteia.

Comisia Europeană mai are câteva concluzii: accesul la educație este inegal, iar sistemul de învățământ - în multe situații - este irelevant pentru cerințele de pe piața forței de muncă. Două treimi din studenți nu dețin un nivel adecvat de aptitudini de bază pentru a-și găsi un loc de muncă.

Cheltuielile publice alocate de la buget pentru Educație sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, și continuă să fie complet ignorate. În 2008 toate partidele au semnat „Pactul pentru Educație", prin care se angajau să dea de la buget 6% pentru sistemul de învățământ. Nu-i nimic, avem apărare bogată pentru când vin rușii.

Concluzia raportului Comisiei Europene este că România rămâne o țară coruptă, care nu știe să își administreze banii și care este condusă de burțile limpezi care n-au grijă nici de pensionari, nici de tineri și nici de angajați. Suntem mai săraci, deși ni se promite la fiecare patru ani că vom fi mai bogați.