Dragă So Sad Today,
De curând am sărbătorit un an de când n-am mai pus gura pe alcool. Primul an a fost foarte bun. Am simțit că plutesc pe un norișor, că am în sfârșit liniște. Dar aproape imediat după ce s-a împlinit un an, am început să mă simt iar nașpa. Și acum ce? Am același job nasol, doar că nu mai beau în weekend. Și tot n-am iubit. Cred că sunt în depresie. Mi s-a făcut dor de „fata rea” care eram pe vremuri. Mă gândesc că dacă tot sunt deprimată ca pe vremea când beam alcool, poate ar trebui să mă apuc iar de băut. Știu că tu nu mai bei și nu mai consumi droguri de multă vreme. Ce îmi recomanzi să fac?
Videos by VICE
Cu drag,
The Yearling
Dragă Yearling,
Rezonez perfect cu problema ta. Mereu simt că ar trebui să fiu sărbătorită cu surle și trâmbițe când fac lucruri normale pe care le fac toți oamenii. Când mă trezesc dimineața acasă și mă spăl pe dinți, de exemplu, în loc să fi dormit într-o scară sau să mă fi trezit plină de vânătăi lângă un necunoscut. Faptul că am renunțat la alcool e cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat, dar cel mai nasol lucru care mi s-a întâmplat a fost că m-am născut.
E enervant că nu există niciun leac pentru viață – deși alcoolul și drogurile mi s-au părut un leac inițial. În plus, am fost surprinsă să descopăr că abstinența de la alcool nu-mi face viața perfectă.
Așa că de ce n-aș bea dacă viața tot nașpa e oricum? La ce să mă obosesc? Bună întrebare. Când eram dependentă de alcool și droguri, voiam ca totul să fie frumos, liniștit și lipsit de durere. Când mă simțeam nasol, mă gândeam „La dracu’, așa o să fie veșnic”. Dar, în abstinență, am ajuns să-mi dau seama că niciun sentiment nu e permanent. Totul e în continuă schimbare, chiar și în perioadele de anxietate și depresie. Și mi-am dat seama că n-am nicio șansă să fiu sănătoasă mintal dacă nu-mi păstrez luciditatea.
Citește și: Tot ce trebuie să faci și să nu faci când ai un atac de panică
Ce-mi mai place la abstinență e că îmi dă sens vieții, mai ales dacă îi ajut și pe alții să fie abstinenți. Nu contează dacă am o carieră mișto sau de căcat, dacă am un partener care mă iubește, pentru că oricum nimic nu-mi e de ajuns când beau și mă droghez. Întotdeauna o să-mi doresc mai multă plăcere. Dar abstinența și faptul că îi ajut pe alții par să-mi ajungă, în mod ciudat.
Încă o chestie. Dacă ești abstinentă, nu înseamnă că ești „o fată bună”. Cred că e important ca foștii dependenți să rămână în contact cu partea lor întunecată, prin povești, artă sau alte forme de expresie a sinelui. Întunericul ăla trăiește în noi fie că îl recunoaștem sau încercăm să-l înăbușim. Îmi place neconformismul meu lucid. Acum, actele mele de rebeliune sunt intenționate, și nu doar rezultatul unor nopți de beție în care nu știu ce fac.
Te pup,
So Sad Today
Dragă So Sad Today,
Cum produci mai multă salivă când îi faci oral unui tip?
Cele bune,
Cotton Mather
Dragă Cotton Mather,
În primul rând, înainte să ajungem la salivă, trebuie să te informez că eu sunt adepta glorificării pulii. Îmi place să mă sărut cu ea, s-o ling, să sug biluțele ca pe o păsărică suculentă și să fac deep throat foarte lent. După tot acest proces, știu sigur că penisul e pregătit când trec la supt și mă pot concentra pe un blowjob intuitiv și empatic, nu pe cât durează s-o sug.
Citește și: De ce mai facem sex?De ce mai facem sex?
Iar perioada asta de preludiu de care zic creează o grămadă de salivă. Mai ales în perioada de deep throat lent. Și tu poți face asta, crede-mă! Nu trebuie să fii vreo înghițitoare de săbii. O înghiți lent, până când ajungi în punctul limită și acolo te oprești. Ăla în punctul în care ai reflexul să vomiți și el generează saliva. Las-o să curgă pe penis.
Unora le place să fie brutalizate în timpul sexului oral. Foarte frumos! Eu sunt o evreică ipohondră și anxioasă, așa că prefer să dețin eu controlul. Sunt atentă la indiciile partenerului, dar eu conduc jocul. În orice caz, știu că și un sex oral brutal e o metodă bună de a produce salivă. Succes!
SST
