Dieta vegană nu e cea care va salva planeta

Oamenii aleg să țină diete vegane din o groază de motive, dar câteva ies în evidență. Pentru unii e importantă bunăstarea animalelor; pentru alții e vorba de beneficiile pentru sănătate - o groază de studii recente care leagă carnea de cancer pot fi un alt motiv. Apoi mai sunt și factorii de mediu - o dietă fără carne se presupune că e mai bună pentru planetă.

Dar un studiu recent sugerează că, dacă devii vegan ca să salvezi lumea și umanitatea, există o cale mai bună… și nu presupune să sacrifici brânza Brie.

Conform cercetării - publicate în jurnalul Elementa, care studiază știința erei antropocene sau cum afectează oamenii climatul Terrei - dieta vegană afectează mai mult pământul decât o dietă vegană care include lactate, precum și dietele cu tentă vegetariană, însă tot omnivore.

Din cauza creșterii populației globale, studiul a examinat numărul de oameni care ar putea fi hrănit de fermele americane, în funcție de dietele pe care le țin - cu alte cuvinte, „capacitatea de producție" a unui teren agricol a fost analizată pe baza a ceea ce consumă oamenii. Cercetătorii au investigat practicile curente folosite în ferme și care sunt cerințele terenului dacă toată lumea ar devenit vegană, vegetariană sau omnivoră la diferite nivele. Dietele omnivore s-au bazat pe tiparul USDA pentru o dietă sănătoasă cu un număr specific de mese, după care au trecut la lacto-vegetariană (consum zilnic de lactate, dar fără ouă) pentru restul meselor.

A rezultat că terenul ar putea să hrănească majoritatea oamenilor dacă populația ținea o dietă lacto-ovo vegetariană (sunt permise ouăle și lactatele) sau pur și simplu o dietă lacto-vegetariană sau dacă respecta o dietă omnivoră care era 40% sau 20% omnivoră și vegetariană în rest. O dietă vegană a fost clasată pe locul al cincilea de eficiență în termeni de susținere a unei recolte.

Discrepanțele se datorează felului în care tehnicile agricole se folosesc de teren. Studiul a examinat trei tipuri de terenuri care definesc agricultura modernă: sol folosit pentru legume, sol pentru furaje perene ca fânul și cereale și sol de păscut. Terenurile pentru furaje au cel mai bun sol chiar dacă plănuiești sau nu să crești animale - administrarea sustenabilă a pământului presupune furaje sau loc de păscut în rotație cu recoltele anuale pentru a menține calitatea cultivabilă a solului de la an la an. Terenurile de păscut - de exemplu, pajiștile non-arabile sau pădurile - nu sunt bune pentru cultivat hrană.

Așadar, pentru maximizarea folosirii terenului, o dietă vegană nu se folosește de terenurile de pășune sau perene, în timp ce dietele cu produse animale o fac. Cea mai bună cale prin care să profiți de teren e să fii vegetarian și să incluzi și lactate, dar nu și ouă; cea mai bună a doua soluție e dieta vegetariană cu ouă și lactate, după care vin dietele omnivore care sunt lacto-vegetariene (fără ouă) în 80% și 60% din timp.

Capacitatea de producție a unei recolte aferente dietelor a fost o îmbunătățire masivă pentru folosirea terenurilor pe care crește hrana pentru Vestici. Oricare dintre dietele pomenite mai sus pot mări cantitatea de hrană care e crescută pe sol cu peste 200%, dar poate să pară o surpriză pentru unii că o dietă vegană s-a ales cu un loc atât de slab.

Pentru o perspectivă mai amplă, dacă tai caloriile opționale din dietele curente, ai putea să hrănești cu 19 milioane de oameni mai mult.

Alt studiu recent a sugerat că dieta vegană ar putea să fie cea mai bună pentru planetă în alte feluri, mai exact prin reducerea de gaze emise din cauza hranei cu 70% din nivelul curent. Însă pentru moment, brânza e viața mea.

Urmărește VICE pe Facebook

Mai citește și despre alte diete:
Dieta alimentară influențează gustul spermei
Adevărul bolnăvicios despre dietele de purificare
Cum ne-a ajutat dieta pe bază de carne să evoluăm