Quantcast
Am citit doctoratul ministrului PSD-ist al Justiției, în care dă citate greșite din Soroș

Teza de doctorat a lui Florin Iordache m-a făcut să-mi pun întrebări despre cât de mult s-a implicat, de fapt, ministrul Justiției, în lucrarea susținută la Chișinău.

Curioasă să văd ce mai aduce nou Guvernul Grindeanu/Dragnea, am răsfoit teza de doctorat a unuia dintre cei mai de seamă miniștri ai recentului cabinet: Florin Iordache, ministrul Justiției, cel care a fost vârf de lance în lupta pentru corupție în Marțea neagră, de acum câțiva ani.

Dar n-o să mă leg acum de ce a făcut sau nu fostul viceprimar de Caracal, pe mine m-a interesat exclusiv teza sa de doctorat. Am citit-o cap coadă și m-am distrat puțin pe seama descoperirilor făcute: note bibliografice măsluite, o referire fără niciun sens la o carte a lui Soroș și trimiteri la conferințe internaționale care n-au avut nicio legătură cu cercetarea științifică.

Însă cel mai tare m-a intrigat faptul că doctoratul ăsta obținut în Republica Moldova a fost echivalat rapid la București, pe vremea unui ministru-geniu al României: Ecaterina Andronescu.

Citește și: Am vorbit cu tineri români ca să văd ce cred despre noul guvern Dragnea (bine, Grindeanu) 

Cine zice că nu-ți mai arde de școală la 40 de ani?

Noul ministru al Justiției, Florin Iordache, are un CV impresionant, care îți pune bine la treabă sinapsele, ca să reușești să-i înțelegi competențele.

Inginer-mecanic la bază, cu o diplomă obținută la vârsta de 25 de ani, Iordache s-a pus serios cu burta pe carte mult mai târziu, în timp ce era și deputat în Parlamentul României. La 42 de ani, Iordache termină Dreptul la Craiova, iar cinci ani mai târziu, în anul 2007, devenea doctor în Relații Internaționale, în Republica Moldova, la Universitatea Liberă Internațională (ULIM) din Chișinău.

Între 2002 și 2007, Iordache a avut o incursiune incredibilă în zona academică. S-a înscris la doctorat în Republica Moldova înainte de a face un masterat, după care a făcut două masterate în discipline diferite (în administrație și drept) în România, iar apoi și-a susținut doctoratul la Chișinău în relații internaționale.

Florin Iordache și-a obținut titlul de doctor pe fast forward

Fotografie via contul oficial de Facebook al lui Florin Iordache

Într-o discuție telefonică, Iordache mi-a declarat că la teza de doctorat a lucrat timp de cinci ani, iar în mod logic, asta înseamnă că a început munca pentru teză în anul în care termina Dreptul, la Craiova, și înainte de a face vreun masterat în România.

L-am întrebat dacă legile din Republica Moldova îi permiteau asta și Iordache a răspuns afirmativ, dar n-a vrut în ruptul capului să-mi spună cum se numesc lucrările sale de masterat.

„M-am înscris la doctorat înainte de masterate și care e problema? Nu este nicio problemă. Vă rog să mergeți în arhive și să studiați toate lucrările mele, sunt publice. Nu vă spun cum se numesc, căutați-le în arhive. La Universitatea Maiorescu, am făcut ceva pe penal'', mi-a declarat Iordache.

Un profesor al Universității Libere din Moldova (universitate privată), Ana Guțu, mi-a explicat că, în anul 2002, înscrierea la doctorat nu era condiționată de obținerea unui titlu de master.

„În anul 2005, Moldova a aderat la sistemul Bologna și abia atunci a apărut această condiție. Problema este în altă parte: echivalarea în România a doctoratelor obținute în Moldova. Eu nu cunosc pe nimeni care să fi obținut acest lucru, din cauza diferențelor fundamentale de sistem. În Moldova există două trepte de doctorat: prima treaptă e o inițiere în cercetarea doctorală. Treapta a doua permite accesul la titlul de profesor. E un vestigiu sovietic, care a încăput și în noul Cod al Educației'', a explicat Guțu.

Deosebirile astea fac diferența la moldoveni între doctor și doctor habilitat. Teza în inițierea doctorală are, la nivel de principiu, 135 de pagini. Același număr de pagini are și teza de doctorat a lui Iordache, iar ministrul Justiției mi-a spus că în baza ei a fost echivalat titlul său de doctor în România.

Așadar, după ce a parcurs numai prima treaptă doctorală din Moldova, Iordache a recunoscut că a obținut un titlu de doctor în România. În acea perioadă, ministrul Educației, sub aprobarea căruia s-a putut întâmpla acest lucru, era Ecaterina Adronescu, colega sa de partid.

„Mi-am echivalat titlul de doctorat un an mai târziu, în 2008, nici nu mai știu când. Vă rog să verificați la Ministerul Educației, dacă vă interesează subiectul, informațiile sunt publice'', mi-a răspuns ministrul Justiției.

Echivalarea cu năbădăi

Fotografie via contul oficial de Facebook al lui Florin Iordache

Deși l-am întrebat cine au fost referenții științifici care au pledat în fața unei comisii CNATDCU că teza sa este atât de valoroasă, încât merită o echivalare a titlului în România, ministrul Justiției nu a vrut să aducă lămuriri.

Ca să-ți faci o idee despre faima acestei universități din Moldova, află că și fostul baron local Dan Ilie Morega a devenit doctor în Relații Economice Internaționale în aceeași instituție de învățământ, iar ministrul liberal al Educației, Cristian Adomniței, i-a retras titlul de doctor colegului său de partid, după descoperirea unor falsuri în actele de atestare. Morega obținuse echivalarea acestuia printr-un ordin de ministru semnat tot de către Ecaterina Andronescu.

De altfel, echivalarea acestor titluri de doctor între Republica Moldova și România a generat un întreg scandal, de-a lungul timpului, care s-a terminat cu procese în instanțe. Potrivit legislației, există un acord între România și Republica Moldova de recunoaștere a diplomelor și gradelor științiifice, însă ea nu se face automat, ci numai după ce o comisie CNATDCU, în baza analizei unui dosar, decide asta.

Citește și: De ce politicienii români nu fac pușcărie pentru plagiat, deși tu ai face, dacă ai fi prost 

Mai mult, teza de doctorat a ministrului Justiției are și altfel de probleme și ridică suspiciuni că nu a respectat rigorile academice.

Teza s-a numit „Impactul corporaţiilor transnaţionale asupra proceselor de integrare economică a României în UE" și a fost realizată sub coordonarea prof. univ. dr. Svetlana Gorobievschi. Un an mai târziu, teza a fost publicată la Editura Niculescu, sub un titlu ușor diferit („Corporațiile transnaționale și procesele de integritate economică a României în Uniunea Europeană'') și este asumată de trei autori: Florin Iordache, Svetlana Gorobievschi și Alexandru Gribincea.

Am încercat să înțeleg care e diferența între varianta inițială a tezei și cartea publicată la Niculescu, dar și aici este un mister.

Cine a scris, de fapt, teza asta de doctorat?

Am sunat-o pe Gorobievschi să o întreb ce înseamnă teza de doctorat publicată ulterior la șase mâini și co-autoarea mi-a spus că această carte, pe care am și răsfoit-o la Biblioteca Națională, are la bază teza de doctorat a lui Iordache, dar este mult diferită de ea. „Și nu este plagiată", a subliniat ea.

„Este o variantă mai sofisticată a tezei, cu contribuții noi", mai spune Gorobievschi.

Cât anume e teza lui Iordache și cât e contribuția celor doi coordonatori, Gorobievschi și Gribincea, profesoara din Republica Moldova nu a putut să-mi explice.

Citește și: Cinci lucruri care o să te înfurie legat de noul guvern Dragnea, dacă ți-e lene să citești

În schimb, prof. univ. Alexandru Gribincea mi-a zis că el a fost numai consultant științific al cărții și nu are nicio contribuție personală: „Eu am fost consultant științific, am îndreptat ceea ce cerceta Iordache, nu am contribuit cu nimic la carte. Este numai munca sa."

Notele bibliografice i-au dat dureri de cap lui Iordache

Mai mult, teza respectivă are multe neconcordanțe în privința notelor bibliografice. Cele din interiorul lucrării nu corespund cu notele bibliografice de la final. Am vrut să aflu măcar de la Gribincea cum este posibil așa ceva, dar mi-a zis că nu-și mai amintește bine lucrarea.  

Aceleași explicații au venit și din partea ministrului Justiției. „Nu știu despre ce note faceți referire'', mi-a spus Iordache, după care a vrut să închidă telefonul.

Soroș? Unde e Soroș în teza lui Iordache?

Hai să-ți dau câteva exemple că poate citește și ministrul Iordache și încearcă să înțeleagă.

Iordache citează printr-o notă cu numărul 124, p. 30, niște idei vehiculate de George Soroș (da, chiar el!), în cartea sa „Criza capitalismului european'', publicată la Editura Polirom, iar la o simplă confruntare a lor, poți observa lejer că temele nu au nicio legătură una cu alta. La paginile respective, în cartea sa, Soroș analiza defectele structurale ale economiei asiatice și criza financiară începută în Thailanda în anul 1997, iar Iordache, în teza sa, scrie despre investițiile din SUA.

„După cum se vede din fig 2, vârful investițiilor străine directe a fost înregistrat în anul 1994, anul cu cele mai mari investiții de peste 1.0 mlrd USD a intervenit USA. A urmat un an catastrofal, 1995, an depășit la acest nivel doar de anii 1998-2000. [124, p.30]".

N-are nicio legătura cu bibliografia citată. 

Citește și: Am vorbit cu politicieni români anti-Soros, ca să aflu de ce-s obsedați de miliardarul maghiar

Nici nu mai intru în discuția despre cum un ministru PSD citează dintr-o carte a mult hulitului magnat ungur care ne-a cumpărat țara. Unde s-a ajuns?

În fine.

Același lucru l-am observat la o altă trimitere, la o carte a lui Nicolae Belli, „Tranziția mai grea decât un război - România 1990-2000".

În stânga este cartea lui Belli, în dreapta, teza lui Iordache, fără nicio legătură cu ce scrie Belli.

Mă opresc aici cu exemplele, dar teza asta e plină de astfel de neconcordanțe, care te pun în imposibilitatea de a verifica lucrarea.

Vreau să-ți amintesc și că indicarea precisă a referințelor bibliografice reprezintă o cerință deontologică fundamentală, întrucât numai prin confruntarea lor, poți evalua ce anume e preluare din alți autori și ce este contribuția personală a doctorandului. Falsificarea notelor este sancționată grav în mediul academic. 

Iordache a conferențiat în Cili

Florin Iordache, într-un summit parlamentar la Bratislava. Fotografie de EU2016 SK via Flickr

În partea de introducere a tezei, Iordache susține că „valoarea practică a lucrării'' reprezintă niște cercetări prezentate de el, în calitate de deputat al Parlamentului României, la forumuri internaționale, în orașe gen Santiago de Chili (Cili), Marrakech (Maroc), Paris, Geneva, Chișinău etc.

Faptul că Iordache scrie mereu Cili în loc de Chile mă face să mă întreb de unde vine asta: e un posibil moldovenism folosit în teza asta în mod repetat de un român?

Bine, o altă problemă a acestor „cercetări'' este că ele nu se ridică la ceea ce înseamnă exigențe academice.

„Orice parlamentar cu sau fără studii superioare poate susține astfel de conferințe, la fomururi internaționale, dar astea nu le califică drept cercetări. Validarea cercetărilor se face numai prin publicarea lor în reviste peer-review, iar asta înseamnă că niște evaluatori, care provin din medii academice, experizează lucrările respective și, dacă sunt relevante, le propun spre publicare în jurnale'', a explicat fostul președinte al Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, Dragoș Ciuparu.

Iordache susține că participarea sa la o conferință la Rio, despre degradarea mediului, sau o intervenție la o conferință politică din Chile, despre prevenirea catastrofelor naturale, sau  o alta, în Mexic, despre „dezvoltarea democrației parlamentare pentru apărarea drepturilor omului și încurajarea reconcilierilor între popoare'', ar reprezenta cercetări cu caracter științific.

În plus, el mai susține că multe dintre propunerile sale „au găsit oglindire în Acordurile de Parteneriat și Memorandumurile internaționale încheiate între Guvernul României și Uniunea Europeană''. Nici acest punct nu am mai reușit să-l lămuresc cu ministrul.

Găsești perle și în teza asta nu doar în examenul de Bac

Nici gafele nu ocolesc teza sa de doctorat. De pildă, Iordache susține că „spiritul de compromis'' ar fi o valoare fundamentală a Uniunii Europene.

Deși asumată de trei autori, cartea de la Niculescu este scrisă la persoana a treia singular, iar Gorobievschi și Alexandru Gribincea sunt considerați „savanți autohtoni''.

„Noțiunea de savant e puternic abuzată în Republica Moldova. Orice cercetător dintr-un institut, orice profesor este considerat savant'', explică Dragoș Ciuparu, fost consultant al fostului Ministru al Educaţiei, Maia Sandu. Un alt moldovenism, folosit des într-o teză scrisă de către olteanul Iordache.

Noțiunea de savant, abuzată în Republica Moldova

În comunitatea educaţională din Republica Moldova se vorbeşte deseori despre ULIM ca despre o „fabrică de diplome", mai spune Dragoș Ciuparu, iar cei care au optat pentru a-și face un doctorat acolo pot fi suspectați de un lucru: la Chişinău era mult mai uşor să obții un titlu de doctor.

Problema mare a lui Iordache este, însă, alta: cum au justificat referenții români din comisia Ministerului Educației valoarea acestei teze, pentru echivalarea titlului, în România, când un jurnalist simplu, fără competențe în domeniu, a reușit să depisteze singur atâtea nereguli în ea?

Citește și alte articole interesante despre noul guvern Grindeanu/Dragnea:
Fotografiile astea îți arată fețele adevărate ale celor care te conduc și n-o să-ți placă
7 persoane care trebuiau să conducă România cu Dragnea, dar n-a fost să fie, boss
Dacă prostia ar durea, ai muri în chinuri de la declarațiile astea făcute de miniștrii PSD