cetatenie romana, securitate nationala, cum obtii cetatenie romana
De la stânga la dreapta: vicepreședintele ANC Sorin Marius Bozgan, președintele Andrei Tinu și vicepreședintele Varol Amet. Fotografie via site-ul ANC.
Știri

Pericol la securitatea națională. Suspiciuni de acordare ilegală a cetățeniei române

Ministerul Justiției a sesizat Parchetul General în urma unui control asupra modului în care se acordă cetățenia română.
17 Ianuarie 2020, 4:13pm

Când inspectorii trimiși de Ministerul Justiției au intrat pe ușa instituției care decide cine devine cetățean român, în vara lui 2019, știau că vor găsi nereguli. Controalele din anii anteriori la Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) se încheiau mereu cu sesizări disciplinare și cu liste lungi de nereguli: întârzieri în soluționarea dosarelor, nerespectarea programului de lucru, lipsă de transparență.

Dar, de data asta, ce a găsit Corpul de Control al ministrului Justiției a fost mult mai grav.

Controlul a pornit de la o sesizare din iulie 2019, depusă la Ministerul Justiției, în care doi cetățeni din Republica Moldova semnalau tergiversarea unor dosare în detrimentul altora. O lună mai târziu, inspectorii ministerului s-au deplasat la sediul autorității, au verificat documente și dosare de cetățenie, au analizat rapoartele financiare, au discutat cu funcționarii și cu șefii instituției.

„Vulnerabilități la securitatea națională”

După două luni, la finalul lui octombrie, raportul era gata. Iar neregulile erau atât de alarmante, încât ministerul a cerut Curții de Conturi să meargă în control și a sesizat organele de urmărire penală, pentru „sustragere sau distrugere de înscrisuri” și pentru „suspiciuni de săvârșire a unor infracțiuni prevăzute de Legea privind finanțele publice”. Printre altele, raportul le recomandă oficialilor ANC să folosească sistemele de înregistrare la ședințele de interviu, pentru a exista „mijloace de probă cu privire la modalitatea în care se desfășoară interviul”. Documentul atrage atenția și asupra modului necorespunzător în care sunt gestionate informațiile clasificate.

Poți citi toate propunerile raportului aici.

Un punct din raport recomandă sesizarea Comisiei de disciplină în cazul unui angajat al Autorității, din Comisia pentru Cetățenie, sub suspiciunea că ar fi intervenit pentru soluționarea unor cereri „altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii”.

Pe pagina de Facebook ANC curg acuzațiile de tergiversare a dosarelor. Mulți fac mai mult de atât și cheamă instituția în judecată, inclusiv pentru refuz nejustificat de soluționare a cererilor de cetățenie. În 2018, Autoritatea a avut calitatea de parte în peste șapte sute de termene de judecată.

Surse apropiate Ministerului Justiției au declarat pentru VICE că raportul conține „suspiciuni rezonabile” inclusiv de fapte de corupție.

„Este o adevărată rețea care soluționează nu tocmai legal solicitările de cetățenie română. E o problemă care poate reprezenta un pericol la securitatea statului român. Vorbim de decidenți de înalt nivel din Autoritatea pentru Cetățenie”, au declarat pentru VICE surse apropiate Ministerului Justiției.

De altfel, documentul recomandă „consultări urgente” între ANC și Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE), pentru „identificarea cu celeritate a unor formule eficiente de natură a înlătura vulnerabilitățile la adresa securității naționale”.

„Poate fi un risc și la securitatea UE, având în vedere că pașaportul romanesc încă e căutat în zonele conflictelor înghețate, cum ar fi Transnistria. Acolo e o adevarată zonă gri financiară și militară, unde se mai practică recrutarea de mercenari”, a spus cercetătorul Nicolae Țîbrigan, de la Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică, din subordinea Academiei Române.

Screenshot din raport

Portița din lege

Această vulnerabilitate la securitatea națională menționată de raportul Corpului de Control se referă la un anumit articol din legea care reglementează acordarea cetățeniei române, care se poate dobândi sau redobândi.

În cazul dobândirii, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un străin care vrea să devină cetățean al României sunt drastice, după cum o arată articolul 8 din lege: să locuiască pe teritoriul statului român de cel puțin opt ani sau, în cazul în care este căsătorit, să trăiască cu un cetățean român de cel puțin cinci ani de la data căsătoriei. Primește pașaport românesc după un examen prin care dovedește cunoașterea limbii și a unor noțiuni elementare de cultură și civilizație. Întrebările sunt grele chiar și pentru mulți români.

Legislația permite însă o scurtătură, prin articolul 11 al „redobândirii cetățeniei” pentru „persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III”.

Astfel, de acest articol beneficiază persoane care dovedesc că părinții, bunicii sau străbunicii lor au locuit în teritorii precum Basarabia (azi Republica Moldova), Bucovina de Nord (azi zona Cernăuți) sau sudul Basarabiei (azi regiunea de la Odessa până la Nistru). În cazul lor, obținerea cetățeniei române este o formalitate. Nu dau examen și e de ajuns să spună în limba română doar jurământul: „Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României”.

Dintre cele în jur de o sută de mii de cereri de cetățenie depuse anual la ANC, majoritatea covârșitoare de aproape 97 de mii sunt în baza acestui articol.

De exemplu, în 2018, doar 412 persoane au devenit cetățeni români în baza articolului 8. În schimb, 45 de mii de persoane au devenit cetățeni români în baza articolului 11, al redobândirii cetățeniei, potrivit unui răspuns transmis VICE de ANC. Oficialii instituției nu au răspuns la întrebările referitoare la țara de origine a solicitanților, pentru că „excede competențele statistice ale ANC”. Însă date furnizate în trecut presei arată că numărul cetățenilor din țări precum Rusia s-a dublat, iar din Ucraina a crescut semnificativ în ultimii ani.

„N-ai rădăcini românești? Lasă că-ți găsim noi”

Același lucru l-a observat și cercetătorul Nicolae Țîbrigan.

„În ultimii ani au apărut foarte multe site-uri care intermediază obținerea cetățeniei române. Sunt în limba rusă și se adresează celor din țări ca Rusia, Ucraina, Belarus, Azerbaidjan și așa mai departe. Cer redobândirea cetățeniei, adică articolul 11, la care nu dau niciun interviu, pentru că se presupune din start că ar fi descendenți ai cetățenilor români și știu limba. Mare prostie”, mi-a explicat Țîbrigan.

Într-adevăr, există nenumărate astfel de site-uri, care promit cetățenie facil și rapid.

„Cu mândrie o să te poți numi european! Copiii dumneavoastră nu și-au putut imagina un viitor mai bun. Felicitări!” Așa sună un anunț în limba rusă de pe site-ul unei astfel de firme, care face referire la faptul că pașaportul românesc permite libera circulație în Uniunea Europeană.

Costul: aproximativ trei mii de euro de persoană.

La un comentariu postat în subsolul unui video de prezentare de pe pagina de Facebook a uneia dintre firme, cineva întreabă, în rusă: „Cum rămâne cu limba?”. Răspunsul vine scurt: „trebuie să înveți doar două cuvinte pentru jurământ”.

Rădăcinile românești de care nici măcar solicitantul nu știe. Screenshot via Euroved.ru

Unele dintre aceste firme sunt înregistrate în Rusia, dar susțin că au adrese și în România, de exemplu în București și în Suceava.

„Pentru a-și momi clienții, fac referire la procedura simplificată permisă de legea cetățeniei române, omițând detaliul esențial că le este destinată doar celor cu rădăcini românești”, spune Țîbrigan.

Pe site-ul uneia dintre firme, la „Întrebări frecvente”, cineva întreabă: „Nu am rădăcini. Veți găsi?” Răspunsul este de-a dreptul comic și, în același timp, revelator: „Acest lucru se face de către avocații noștri care verifică ei înșiși arhivele și sunt capabili să găsească rădăcinile românești ale clientului, chiar dacă el însuși nu știa despre ele.”

Prin exact acest articol 11 din Legea cetățeniei ar fi devenit cetățeni români persoane care nu îndeplineau cerințele legii, foarte posibil cu complicitatea unor factori de decizie din Autoritatea Națională pentru Cetățenie, spun aceleași surse apropiate de Ministerul Justiției.

Intermediarii cer trei mii de euro pentru obținerea facilă și rapidă a cetățeniei române. Screenshot via Euroved.ru

Fostul ministru al Justiției Ana Birchall: „Suspiciuni de natură penală”

Parchetul General nu a răspuns solicitării VICE România despre stadiul unui eventual dosar constituit în urma sesizării făcute de Ministerul Justiție și despre faptele cercetate în acest dosar.

Dar fostul ministru al Justiției Ana Birchall, în mandatul căreia a fost realizat raportul, ne-a confirmat că a trimis documentul organelor de urmărire penală:

„Urmare a mai multor sesizări pe care le-am primit la începutul lui iulie 2019, am dispus Corpului de Control al ministrului efectuarea unui control amănunțit, inclusiv cu privire la activitatea financiar contabilă, la Autoritatea Națională pentru Cetățenie. Toate neregulile identificate în raport sunt, din punctul meu de vedere, foarte grave, și trebuiesc remediate în regim de urgență. În raport, aprobat prin semnătura mea, sunt identificate câteva suspiciuni de natură penală care, din punctul meu de vedere, trebuiesc lămurite tot în regim de urgență drept care, în baza competențelor legale pe care le-am avut în calitate de ministru al Justiției, am sesizat Parchetul General.”

Birchall a menționat că a trimis raportul nu numai Parchetului, ci și premierului de atunci, Viorica Dăncilă, dar și instituțiilor cu atribuții în domeniul securității.

Problemele de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie sunt însă vechi.

„Aveam informații că se manipula ordinea în care se rezolvau cererile de dobândire a cetățeniei, iar aplicarea sistemului de programări online era în mare întârziere. O altă problemă pe care am identificat-o și care afecta activitatea ANC privea acțiunile unor structuri de crimă organizată din Republica Moldova, care produceau documente false de stare civilă, care erau folosite pentru redobândirea cetățeniei române de către persoane din spațiul ex-sovietic.

Din dispoziția mea, noua conducere a ANC a stabilit o procedură de lucru cu Serviciul de Stare Civilă de la Chișinău, pentru depistarea operativă a unor asemenea falsuri. Nu știu în ce măsură această colaborare cu autoritățile din Republica Moldova a mai continuat după anul 2017”, a declarat pentru VICE fostul secretar de stat la Ministerul Justiției, Adrian Baboi-Stroe, din mandatul fostului ministru Justiției Raluca Prună.

Cine sunt șefii numiți politic ai Autorității Naționale pentru Cetățenie

Președintele Andrei Tinu și cei doi vicepreședinți - Varol Amet și Sorin Marius Bozgan - au statut de secretari de stat, respectiv subsecretari de stat, și sunt numiți prin decizie a prim-ministrului, fiecare pe un mandat de patru ani.

Dar cine sunt liderii instituției care acordă cetățenie română?

Andrei Tinu, alături de Viorica Dăncilă, în vizită la Complexul Multifuncțional Caraiman. Fotografie via pagina sa de Facebook.

ANDREI TINU, 34 de ani, este Președintele ANC și membru PSD. Fiu al fostului jurnalist și director al ziarului Adevărul, Dumitru Tinu, a devenit cunoscut în urma scandalului iscat de cererea sa de stabilire a paternității după moartea tatălui său și de cearta pe averea acestuia.

De profesie jurist, Tinu și-a început cariera politică de foarte tânăr, la sânul Partidului România Mare, și a fost un admirator al liderului PRM Corneliu Vadim Tudor. La moartea acestuia, presa vremii publica o postare Facebook a lui Andrei Tinu: „S-a stins ultimul Luceafăr al Naționalismului Românesc! Peste cerul României Mari s-a așternut un întuneric rece și gol”.

În 2008, la 23 de ani, Tinu s-a înscris în PSD. A deținut funcții de conducere în TSD și în filiala PSD Arad. Potrivit CV-ului său, în 2009 a fost consilier al ministrului PSD al Muncii, Marian Sârbu, cel ulterior numit consul al României în Dubai.

Cariera lui Andrei Tinu a luat însă avânt în 2014, odată cu numirea în funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Cetățenie, cu rang de subsecretar de stat, de fostul premier PSD Victor Ponta.

În 2016, a preluat președinția interimară a instituției, poziție din care a fost demis de Guvernul Dacian Cioloș în urma unor nereguli găsite de un control al Ministerului Justiției. A revenit însă la cârma Autorității odată cu venirea la putere a Guvernului PSD Sorin Grindeanu. Recent, a fost din nou demis, de data aceasta de Guvernul Orban, dar și-a recâștigat poziția luna asta, după o decizie a instanței.

VAROL AMET, 42 de ani, este un fost deputat român din partea minorităților, membru al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România.

Potrivit CV-ului său, între 2004 și 2007, a fost șef al Biroului Juridic în Serviciul de Impozite și Taxe din Primăria Constanța, în timpul celui de-al doilea mandat al lui Radu Mazăre.

De profesie avocat, a fost parlamentar între 2012 și 2016. În 2017, a fost numit vicepreședinte la ANC de premierul PSD Sorin Grindeanu.

Sorin Bozgan felicită un proaspăt deținător de cetățenie română. Fotografie via pagina de Facebook ANC

SORIN MARIUS BOZGAN, 50 de ani, este al doilea vicepreședinte ANC, numit în mai 2018 de premierul PSD Viorica Dăncilă, pe când ministru al Justiției era Tudorel Toader. A fost o surpriză, potrivit unor surse apropiate de ANC, pentru că Bozgan venea dintr-o instituție care nu avea nicio legătură cu cetățenia: fusese consilier la Agenția Naționale pentru Arii Naturale Protejate, din subordinea Ministerului Mediului.

Dar și fost ofițer la Direcția Generală de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog. Numele său este asociat cu un scandal de la începutul anilor 2000. El și un fost coleg polițist, Petru Pitcovici, au fost bănuiți în scandalul dispariției a șase kilograme de cocaină, în cazul numit de presă „Cocaină din Venezuela”. Dosarul s-a finalizat cu neînceperea urmării penale și scandalul s-a stins.

Fără pic de experiență în domeniu, altceva pare să-l fi propulsat pe Sorin Marius Bozgan în fruntea instituției care împarte cetățenia română.

Vicepreședinte ANC, în afaceri cu fiul consulului român din Cernăuți

În prezent, Sorin Marius Bozgan apare ca asociat în mai multe firme, potrivit datelor de la Registrul Comerțului. Una dintre ele se numește Clean Body & Mind SRL și gestionează activitatea unui centru de detoxifiere numit „Harmony Clinic”, din București.

Vicepreședintele ANC deține jumătate din această firmă, iar cealaltă jumătate este pe numele lui Filip-Alexandru Stănculescu, de 25 de ani. Nu este un tânăr oarecare, ci fiul Consulului General al României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu. Avocat de profesie, în iunie 2018 aceasta a fost numită consul de Guvernul Dăncilă, în ciuda lipsei de experiență în diplomație. Numirea a avut loc la o lună după ce Bozgan preluase scaunul de vicepreședinte la ANC.

Dar nu numai mama tânărului asociat al actualul vicepreședinte al ANC a ajuns pe funcții importante în instituțiile statului, ci și tatăl său - Cristian Stănculescu. Considerat de presă un apropiat al lui fondatorului trustului Intact Dan Voiculescu, Stănculescu a fost membru în Consiliul de Administrație al companiei Grivco.

În plus, Stănculescu a fost director executiv la Loteria Română, în perioada când instituția era condusă de Liliana Ghervasuc Mincă, fostă membră a partidului lui Voiculescu.

Conexiunile de afaceri ale lui Bozgan nu se opresc aici. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, în 2016 a fost administrator al firmei de protecție și pază Akyle Security, printre asociații căreia se numără și Constantin Pitcovici, tatăl fostului său partener de la Antidrog, Petru Pitcovici.

Cel din urmă, fost șef în Direcția Generală Anticorupție (DGA) - structură a Ministerului de Interne cu rol să țină corupția afară din poliție, a fost condamnat în 2017 la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul omului de afaceri Puiu Popoviciu, pentru complicitate la dare de mită și favorizare a făptuitorului. Într-un alt dosar, instrumentat de DIICOT, Pitcovici a fost trimis în judecată pentru că ar fi favorizat un traficant de droguri, caz aflat în prezent pe rolul Curții de Apel București.

În firma Akyle Security este în prezent asociat și fostul viceprimar al Bucureștiului, Robert Constantin Ionescu, fost membru PNG, partidul lui Gigi Becali. Alte nume care mai apar în istoria financiară a acestei firme sunt Ionel Marian Mândroc, ofițer de poliție, subiect al unei anchete a lui Cătălin Tolontan despre dosarul Shanghai.

Cei trei - Bozgan, tatăl fostului său partener de la Antidrog, Petru Pitcovici și fostul viceprimar - s-au întâlnit și în firma Kardinal Build AG SRL, cu obiect principal de activitate „lucrări de construcții de clădiri rezidențiale și nerezidențiale”.

Bozgan s-a mai intersectat în firme cu persoane din cercuri de influență variate, precum omul de afaceri azer și fost lider al Camerei de Comerț România-Azerbaidjan Ruslan Valadov (în Neptun Oil Trading SRL), cu un consilier al fostului ministru PNL Cristian David, Constantin Marius Stoica, precum și cu fostul decan al Facultății de Drept din Universitatea Bioterra, Cornel Trandafir.

De-a lungul anilor, Bozgan sau mama sa, Floarea Bozgan, în vârstă de 75 de ani, au fost asociați sau administratori în 15 firme, cu domenii de activitate variate, precum construcții, imobiliare, întreținere corporală, pază și protecție.

Raportul Corpului de Control al ministrului Justiției de la finalul anului trecut recomandă revocarea din funcție a întregii conduceri și reorganizarea instituției, „în scopul înlăturării vulnerabilităților instituționale”.

Contactat de VICE România, președintele ANC Andrei Tinu a confirmat existența raportului.

„Recomandările lor au fost implementate în totalitate, deci deficiențele pe care le-au constatat cei de la minister au fost rezolvate. Da, imediat după raport a urmat și un control de la Curtea de Conturi și nu au constatat nicio infracțiune”, a spus Tinu.

La întrebarea dacă Autoritatea a primit vreun document oficial de la Parchetul General legat de o posibilă anchetă penală, Tinu a spus că, din ce știe el, nu, dar a adăugat că nu a fost în instituție timp de o lună și jumătate.

„Dacă ar fi fost ceva major, vreo percheziție, aș fi fi aflat, vă dați seama”, a spus Tinu.

Vicepreședintele Sorin Bozgan a spus că nu poate să discute la telefon despre concluziile raportului. A negat că nu ar avea experiență în domeniu, precizând că a lucrat inclusiv la Evidența Populației. Referitor la asocierea într-o firmă cu fiul consulului de la Cernăuți, acesta a spus: „Nu pot să interzic eu mamei unui asociat al meu unde să fie consul sau nu”.

Nu rata săptămâna viitoare, în VICE, continuarea investigației despre rușii care ajung în Uniunea Europeană prin România.

Editori: Ioana Moldoveanu și Valentin Zaschievici

Articol realizat în cadrul proiectului „Jurnaliști împotriva Crimei Organizate”, derulat de Fundația Freedom House în parteneriat cu Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică și finanțat de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos în România.