Am vorbit cu afgani care au scăpat din Kabul înainte ca haosul să le cuprindă țara

Pe măsură ce apăreau imagini noi cu haosul din Kabul, un grup de afgani le priveau stresați dintr-un cartier din capitala indiană. Evadaseră din țară, dar erau îngrijorați de soarta rudelor rămase acasă.

Arif Ahmad, care a zis că a lucrat pentru guvernul anterior, e unul dintre ei. Ahmad, căruia i-am schimbat numele ca să-l protejăm, a zburat spre New Delhi cu unul dintre ultimele avioane din Kabul după invazia talibană, după ce s-a chinuit săptămâni în șir să obțină o viză.

Acum încearcă să-și construiască o nouă viață în cartierul Lajpat Nagar și și-a închiriat o cămăruță mică și murdară, care a fost părăsită luni de zile înainte s-o ocupe el. Dar e cu mintea doar la soția și fiii lui din Kabul, pe care a fost obligat să-i lase în urmă pentru că nu obținuseră documentele necesare pentru călătorie.

„O să-mi omoare toată familia și n-o să pot face nimic”, a zis Ahmad, care a cedat nervos de mai multe ori pe parcursul interviului cu VICE World News. În ultimele două zile, Ahmad a fost regulat la ambasadă, în speranța că își va salva familia și o va aduce la el în India.

De peste un deceniu, Lajpat Nagar, căruia i se mai spune Micul Kabul, îi găzduiește pe refugiații și imigranții afgani care au încercat să-și refacă viețile în India. Acum, s-a umplut de nou veniți dintr-o țară cuprinsă de frică.

La fel ca familia lui Ahmad, milioane de afgani se confruntă cu un viitor incert după ce gruparea islamică radicală, care a controlat Afganistanul din 1996 până în 2001, a câștigat din nou controlul asupra țării săptămâna aceasta. Aproape patru sute de mii de cetățeni au fost evacuați forțat din casele lor după ce violențele s-au intensificat la începutul anului și s-au alăturat celor 2,9 milioane de afgani fugiți din țară de la sfârșitul lui 2020, conform agenției de refugiați a ONU. 

India, care găzduiește refugiați din Afganistan din 1990 încoace, a primit un nou flux de afgani în ultimele săptămâni. Ultimul zbor comercial a fost pe 15 august și a transportat 129 de pasageri.

Hamid Muhammadi, un student afgan de douăzeci de ani care a primit azil în Lajpat Nagar, era și el la bordul acestui avion.

„Am avut noroc să primesc viză, spre deosebire de vecinii mei care n-au avut bani sau resurse ca să poată fugi”, a zis Muhammadi.

Nu departe de Ahmad și Muhammadi locuiește Abdul Turtughi, un tânăr de etnie minoritară din Afganistan care a obținut o viză medicală și a sosit în Delhi cu soția lui acum o săptămână.

Tânărul afgan și-a lăsat părinții în urmă pentru un tratament la rinichi. Le-a promis că se va întoarce la ei în două săptămâni și îi va duce în India. Dar acum nu se mai poate întoarce și e îngrijorat de ce li s-ar putea întâmpla părinților lui. „Talibanii sunt foarte periculoși și au ucis minorități ani de zile. Ne pierdem casele din cauza teroriștilor”, a zis Turtughi.

În timpul regimului taliban din Afganistan, care a durat cinci ani, talibanii au călcat în picioare drepturile femeilor, au interzis divertismentul și au efectuat execuții și amputări. Gruparea a interzis muzica, televiziunea și filmele. Deși femeile au avut mai multe libertăți în timpul războiului de douăzeci de ani dintre talibani și forțele americane, au existat mai multe situații în care grupările militante au atacat femeile care nu respectau regulile.

Noul regim taliban a promis o tranziție mai pașnică, a încurajat femeile să vină să lucreze în cadrul guvernului și a proiectat un ton mai modest de când s-a abătut asupra capitalei cu o viteză alarmantă. Dar mulți se îndoiesc de promisiuni, mai ales femeile care deja au observat semne că lucrurile nu sunt ceea ce par.

Hiba Ghulam, o influenceriță cu aproape trei sute de mii de followeri pe Instagram – chiar mai mulți decât fostul președinte Ashraf Ghani –, a reușit și ea să evadeze din țară. E fashion designer și avea un butic cu creațiile ei în Afganistan până săptămâna trecută, când i-a fost închis forțat. Venise în Turcia cu o lună în urmă, pentru afaceri, și a hotărât să rămână acolo după ce a văzut cum se deteriora situația în țara ei.

„Tata a fost omorât acum trei ani pentru că lucra pentru guvern. Și mama lucrează pentru guvern, dar nu mai poate acum. Femeile nu mai pot lucra în Afganistan. În ultimele două zile, luptătorii talibani au venit de trei ori să bată la noi la ușă. Familia mea e atât de speriată încât nu mai iese din casă.”

Ghulam încearcă cu disperare să obțină vize ca familia ei să poată fugi în India, Dubai sau Turcia. Propria ei viză a expirat și nu știe dacă va mai primi o prelungire.

„Majoritatea afganilor sunt respinși și sunt deportați înapoi în Afganistan. Mă tem că așa o să pățesc și eu”, a zis ea.

Ca influenceriță pe social media, mereu a încurajat femeile să își înceapă propria afacere sau să se apuce de modelling. Din cauza jobului ei, reprezintă o țintă principală pentru talibani.

„Acum câteva zile, talibanii l-au oprit pe tipul care îmi face livrările și l-au bătut după ce au văzut numele meu pe coletul pe care îl transporta”, a zis ea.

Sameya Ahmed, o tânără designeriță afgană de 18 ani activă pe YouTube și TikTok, cu peste o sută de mii de followeri pe Instagram, e într-o situație similară. Ahmed a venit în Dubai cu munca acum o lună, iar prietenii și familia au încurajat-o să mai rămână acolo, pe măsură ce trupele talibane ocupau tot mai mult teritoriu.

„Cu trei luni în urmă, toată lumea îmi spunea că vin talibanii”, a zis ea.

Acum, Ahmed a fost etichetată în mai multe postări care îi cer să vorbească despre ce se întâmplă la ea acasă. Se teme că nu va mai putea câștiga bani din social media, pentru că majoritatea urmăritorilor ei sunt încă în Afganistan și probabil nu vor mai avea voie să folosească rețelele sociale. „Înainte era atât de bine”, a zis ea.

Sariya Ansari, care are o organizație care îi ajută pe refugiații și imigranții afgani să vină în Europa, a zis că s-a întors în Kabul din Germania în 2018. Acum s-a întors în Germania, în urma unui atac aproape de casa ei din Kabul de săptămâna trecută. A avertizat că va fi un flux mare de refugiați afgani după invazia talibană și a comparat situația cu criza migrației din Europa din 2014. Dar lipsa serviciilor oficiale din țară a complicat și mai mult situația.

„Dacă clienții mei din Afganistan nu pot ieși din țară și nu își pot înnoi pașapoartele, îmi e imposibil să îmi fac jobul”, a zis ea.

Cei care încă încearcă să iasă din țară sunt cuprinși de anxietate.

„Pe măsură ce talibanii au început să preia controlul, am primit tot mai multe amenințări cu moartea. Sunt îngrozită pentru viața mea și pentru viețile prietenilor și familiei mele”, a zis Ahmed Sharifi, un lider al mișcării tinerilor care a lucrat în cadrul comisiei electorale.

Sharifi a simțit că invazia talibană se apropie și a aplicat pentru viză la ambasada indiană pe 8 august. Trebuia să primească documentele pe 18 august. Dar între timp, Kabul a fost cucerit. Acum așteaptă cu groază să vadă ce îi rezervă soarta.

„Îmi cresc barba și port kurtas lungi ca să mă camuflez. Acum suntem față în față cu cei care ne vor sângele.”