Eco-anarhiștii sunt la cuțite cu poliția în Franța

Duminică după-amiază, orașul meu natal era în flăcări. Un grup de activiști mascați de extremă stângă se revoltau împotriva construirii unui nou aeroport imens. Orașul Nantes, situat în nord-vestul Franței, a fost un punct central al protestelor împotriva construcției aeroportului Notre-Dame-des-Landes (NDDL). Disputa continuă încă din 1970, pentru că proiectul tinde să se stingă la fiecare criză financiară sau schimbare de partid politic, după care revine după o perioadă ca o fantomă care îi înfurie foarte tare pe oameni.

În weekendul trecut, oponenții aeroportului s-au adunat din nou: 50 000 până la 60 000 de persoane, potrivit organizatorilor, 20 000 potrivit canalelor de știri neprietenoase.

Evenimentul a început pașnic. Oamenii fluturau bannere, cântau, fermierii mergeau pe tractoare și veniseră mai mulți activiști de stânga cunoscuți precum și politicieni din Partidul Verde. Când l-am întrebat din ce motive a venit la protest, un localnic din Nantes pe nume Tristan mi-a spus: „Aeroportul reprezintă o mare risipă de bani, dar nici măcar nu mai e asta problema. A devenit aproape simbolic acum. Proiectele astea mari nu au niciun sens din perspectivă ecologică și economică, mai ales pe timp de criză. „Aeroportul ar trebui să coste 556 milioane de euro – deși criticii spun că cifra ar putea crește până la 2 miliarde de euro.

Oamenii ăștia veniseră costumați în cartofi. Nu înțeleg de ce.

Inițial am crezut că ăștia erau reptilieni care erau de părere că aeroporturile n-au ce să caute în Noua Ordine Mondială. Dar se pare că voiau să atragă atenția asupra speciilor de animale care ar fi în pericol dacă s-ar construi aeroportul.

La scurt timp după ce procesiunea pașnică a început să se deplaseze pe străzile din Nantes, câteva zeci de protestatari au hotărât să se desprindă de grupul principal și să treacă la activități mai violente. Au început prin atacul biroului local al companiei Vinci, cea care construiește aeroportul. Motivul supărării a fost faptul că, cu câteva ore înainte de protest, autoritățile locale au hotărât să schimbe traseul marșului și să le interzică protestatarilor accesul la centrul orașului.

„N-am fost deloc mulțumiți de chestia asta”, mi-a spus Tristan. „Erau polițiști la fiecare colț, la fiecare intrare spre centrul orașului. Aveam voie să protestăm doar la periferie, ca să nu fim vizibili și să nu deranjăm locuitorii.”

Am vorbit și cu un alt protestatar, căruia îi voi spune Alexandre.

„Situația a devenit schizofrenică la un moment dat”, a spus el. „Oamenii se plimbau prin centrul orașului, făceau cumpărături, în timp ce polițiștii trăgeau cu gloanțe de cauciuc în protestatari.”

În scurt timp, polițiștii au scos la înaintare tunul cu apă și grenadele cu fum. Iar protestatarii au făcut ce știu ei mai bine să facă: au ridicat baricade și au aruncat cu pietre de pavaj.

Anarhiștii au distrus multe lucruri, printre care și fereastra acestei agenții de turism.

În mod ciudat, au incendiat și birourile de transport public. Mă întreb cum s-au întors acasă în seara aia.

Au atacat și secția de poliție.

„Protestatarii au scos ciocane din genți ca să scoată pietrele de pavaj și să le arunce în diverse ținte, deci e clar că violențele erau premeditate”, mi-a spus Saber Jendoubi, un jurnalist. „Între 30 și 50 de persoane erau chitite pe violență; era o minoritate foarte activă și organizată”.

Patru persoane au fost arestate și șase polițiști au fost răniți în timpul ciocnirilor. IndyMedia a raportat că un protestatar tânăr lovit de o grenadă cu fum și-a pierdut un ochi.

Organizatorii demonstrației au declarat că la protest au participat oameni de pe tot teritoriul Franței. Și-au exprimat mândria față de numărul mare de tractoare care au participat la marș. Deși publicul nu e mulțumit de violența unora dintre protestatari, totuși tinde să fie de partea lor. Un sondaj recent arată că 56 de procente dintre francezi se opun construcției aeroportului și doar 24 de procente susțin proiectul. Cei care sunt în favoarea aeroportului susțin că aeroportul actual din Nantes a ajuns la punctul de saturație și e depășit. Dar Tristan se întreabă: De ce să construim un aeroport când nu mai avem petrol? Încercăm să copiem modelul Statelor Unite, dar nu are sens, pentru că nu suntem jumătate de continent.”

Din 2006 încoace, protestatarii au ocupat situl construcției și l-au numit Zonă Protejată. I-am vizitat pe acești protectori în decembrie 2012, la câteva săptămâni după ce avuseseră loc proteste violente. Ocupanții erau foarte diverși: ecologiști activiști, fermieri locali și tineri care voiau să experimenteze stilul de viață la squat.

Având în vedere că lucrările vor începe în curând în Zona Protejată, e aproape sigur că violențele vor reveni în Nantes în viitorul apropiat.

Traducere: Oana Maria Zaharia