Platforma care-i ajută pe tinerii români să nu-și mai ia țeapă când pleacă la facultate în America

Julia Boca (Wellesley College), Michelle Goanță (Concordia University) și Miruna Constantin (Bentley University) au lansat prima platformă non-profit din România care te ajută să aplici la facultate, în America. Platforma oferă sfaturi, consiliere și informații de la A la Z despre pașii necesari în acest proces, toate gratuit.

Peste 35 de mii de studenți români sunt răspândiți la universități de pe tot globul. Deși destinațiile preferate sunt majoritar UK și Italia, cu aproximativ opt mii de studenți în fiecare, SUA se găsește în top zece, cu peste o mie de tineri români care au decis să-și urmeze visul american. 

Cei care aleg să studieze în State nu reprezintă nici măcar trei la sută din totalul celor care pleacă peste hotare. Discrepanța e cauzată de dificultatea procesului de admitere, de cele mai multe ori accentuată de costurile nejustificate ale firmelor de consiliere din România, care cer până la două mii de euro pentru ajutorul oferit. În plus, există falsa impresie că poți studia în SUA doar dacă ești olimpic. 

Tot liceul, la fel am crezut și eu. Acum trei ani stăteam pe trotuarul din fața casei profesoarei mele de engleză, undeva în Galați, și plângeam pentru mine și prietenii mei care visau și ei la America, căci profa tocmai ne spusese că nu avem nicio șansă, că în Galați nu te pregătește nimeni pentru așa ceva, că Trump, că nu o să primim burse. Pe scurt, că e prea greu și n-are sens.

Pe atunci, ca să afli cum poți studia în America, trebuia să apelezi la o firmă de consiliere, care te costa între cinci sute și două mii de euro. Multe dintre aceste firme nu aveau consilieri care să fi terminat o facultate în SUA, dar pretindeau că știu absolut tot ce se cere de la un elev de clasa a XII-a, pentru a fi admis la facultate.

Îndemnată preponderent de părinți, care nu voiau să mă lege de împrumuturile facultăților din Anglia, ci să mă salveze cu o bursă financiară oferită de facultățile americane, am ajuns, după unul dintre cele mai dificile drumuri pe care le-am parcurs în viață, de la lacrimile de pe trotuar până în fața americanilor, unde le vorbesc despre ce înseamnă să fii student român în SUA.

Cum în Galați nu exista niciun serviciu de consiliere care să mă ajute să-mi fac valiza și să plec, am văzut luminița de la capătul tunelului când mi s-a recomandat o firmă de consiliere ce de-abia își pusese bazele în București. Din start ni s-a spus că trebuie să plătim o mie de euro că să aflăm rețeta succesului, iar noi am luat pixul și am semnat, fără să clipim, contractul care urma să deschidă cutia Pandorei. 

Din cauza actului pe care l-am semnat, cu o speranță infimă de a fi și eu acceptată la o facultate bună din America, sunt constrânsă să nu expun metodele de practică din cadrul acestei firme de consiliere, dar pot să povestesc despre toate minciunile care ne sunt vândute pentru că nu avem acces la informația pe care americanii o primesc gratuit, în licee, de la consilieri educaționali cu adevărat acreditați. 

Industria firmelor de consiliere pentru facultățile din străinătate s-a construit tocmai pe speranța nemărginită a elevilor români la o educație mai bună, lipsită de problemele cunoscute ale universităților de aici. Când ți se promite the American Dream și, implicit, o viață mai roz, ești în stare să crezi tot ce ți se servește, fără să pui sub semnul întrebării dacă pachetul pentru care vei plăti mii de euro poți să îl găsești altundeva, mai ieftin sau, de ce nu, gratis. 

Dacă părinții tăi nu-și permit să ofere aceste sume de bani, se instalează un sentiment de neputință. Începi să crezi că opțiunea visului american este doar pentru cei privilegiați, ceea ce aprofundează un sentiment elitist din care se hrănește această industrie a firmelor de consiliere. 

O diferență majoră dintre cum arată consultanța în România și ce se întâmplă de fapt peste ocean începe de la primul pas în alegerea universității: specializarea ta. Deși procesul este asemănător în mare parte, fiecare elev este diferit, are un trecut academic unic. Ce se întâmplă în cadrul consultanței este că, în loc să accentueze aceste diferențe care ne fac speciali, le diminuează și încearcă să uniformizeze elevii, pe care îi îndeamnă să scrie același tip de eseu, lipsit de individualitate. 

Un bun exemplu ar fi că o mare parte dintre elevi aplică pe domenii precum Business sau Antreprenoriat, unde, nu întâmplător, există și cele mai multe activități de voluntariat pe timpul liceului. Pentru un aplicant la științe exacte, accentul se pune pe dorința elevului de a înțelege cu adevărat principiile ce stau la baza informațiilor, împreună cu o dorință mare de a face cercetare, lucruri ce sunt aproape inexistente în sistemul educațional românesc. 

Universitățile americane primesc mii de eseuri, iar al tău ar trebui sa iasă în evidență, dar acest lucru este imposibil cu o rețetă clasică folosită de o firma de consultanță care, deși te trimite în America, este bazată pe ideologii românești. Multe instituții se laudă cu consultanță one-on-one, dar acest lucru nu înseamnă nimic atunci când aplicația este pe modelul one size fits all. 

Firmele de consultanță pretind că au tocmai consilierii care lipsesc din sistemul educațional românesc (în România, singurii consilieri din licee sunt psihologii, care fac teste de aptitudini prin care îți prezintă ce punctaje ai pe anumite tipologii de meserii). Deci deja joacă după propriile reguli. Pot să-ți spună ce informații doresc sau ce consideră ei că e standard pentru a aplica așa cum trebuie la facultate. 

Cum ar fi că este posibil să existe discriminări între olimpici și elevii de rând, având în vedere că nu au la fel de mult șanse (în viziunea consilierului din România) să intre la o Ivy League (una dintre cele mai prestigioase opt universități din nord-estul Statelor Unite: Harvard, Yale, Princeton, Columbia, Brown, Cornell, Pennsylvania și Colegiul Dartmouth) și să primească o bursă care să acopere costurile exorbitante.

Argumentul lor suprem este: „Avem rezultate! Înseamnă că suntem buni și ne ținem de treabă!” Corect, și-au dus contractele până la capăt, dar s-au folosit de elevi care erau deja buni și aveau rezultate extraordinare pentru a-și propulsa afacerea. O mașină nu e funcțională până nu pui toate piesele în ordine, și asta se oferă să facă, de fapt, aceste firme. 

Dar instrucțiunile de asamblare a pieselor se găsesc online. Pe gratis. Fără să fii nevoit să semnezi un contract legal, care presupune să dai sume exagerate de bani. Astfel, li se pune piedică sutelor de elevi români care nu își permit să plătească pentru acest „ajutor”. 

Nimeni nu te avertizează de greutățile vieții ca student român în SUA. Și de ce ar face-o? Poate te răzgândești și vrei să rămâi acasă, fără să te mai încumeți la unul dintre cele mai dificile drumuri pentru o facultate. 

Să mergi la facultate în SUA ca student român e o provocare în sine, indiferent câte filme de la Hollywood ai văzut. Șocul cultural te va lovi din plin, sindromul impostorului se va hrăni cu întrebări constante precum „Oare chiar merit să fiu aici? Sigur nu au făcut vreo greșeala?” .

Vei dori, pentru o bună bucată de timp, înapoi în România. Lipsa banilor te poate afecta și probabil o va face. E greu să-ți faci studenția frumoasă atunci când trebuie să numeri fiecare cent înainte de a ieși în oraș. Toate acestea pot să accentueze starea de singurătate. Înainte de a te înhăma cu adevărat la acest drum, ești pregătit de tot ce ți se poate întâmpla? 

Firmele de consiliere nu te vor avertiza niciodată de gravitatea greutăților care vin la pachet cu biletul spre țara tuturor posibilităților. Consultanța educațională ar trebui să fie un ghid informațional nu doar pentru procesul aplicării la facultate, ci și pentru ce se întâmplă când ajungi acolo. 

Deși este tehnic ilegal, companiile de consultanță te încurajează să-ți scrii propriile scrisori de recomandare sau să creezi singur conturi profesorilor de liceu pe Common Application (platforma prin care aplici la facultățile americane). Chiar dacă această practică este normalizată în societatea românească, pentru viitorul student este mai mult un dezavantaj. 

O recomandare a unui profesor de facultate din SUA înseamnă implicare, seriozitate și interes pentru cursul oferit, dorința de a pune întrebări, de a fi voluntar în cercetarea condusă de acel profesor și în niciun caz nu e o simplă semnătură la finalul unei scrisori. 

Chiar da! Împreună cu partenerele mele din proiectul VSSIA - Vreau să studiez în America, a venit timpul să distrugem mitul că studiile în SUA sunt doar pentru cei care excelează academic sau pentru cei care își permit o investiție în educație de peste 60 de mii de dolari. Deși, dacă te uiți la rezultatele firmelor de consultanță, visul american e asociat elevului excepțional (nu neapărat olimpic), asta nu e deloc o regulă. Noi vrem să oferim soluții și resurse cât mai ieftine, din România și din online, pentru a ajuta orice elev care dorește să plece în SUA, dar este speriat de imensitatea costurilor de consultanță de care nu are nevoie. 

Tocmai pentru că suntem produsul a trei firme de consiliere diferite, unde am remarcat același tip de practici, am ajuns la concluzia că informația pentru care noi am plătit mii de euro se regăsește online, gratuit. Însă, multitudinea surselor, lipsa organizării acestora și absența informațiilor ajutătoare specifice românilor au devenit motivația fondării platformei VSSIA. Am plecat de la premisa că, pentru cine își dorește cu adevărat visul american, ar trebui să existe o resursă care să ajute la îndeplinirea lui.  

Cum? Începând de azi într-o săptămână, orice elev interesat își poate crea cont pe platformă. Acolo vezi toți pașii pe care trebuie să îi urmezi ca să aplici cu succes la facultățile de vis. Platforma pune la dispoziție sute de materiale pentru SAT, SAT Subject Tests (toate cele 20 de subiecte!), TOEFL, simulări de interviuri și o bază de date cu eseurile de succes ale elevilor români în SUA care sunt actualizate încontinuu. 

Mai mult, dacă ești deja student în SUA sau vei începe în curând, există o comunitate care îți poate oferi sfaturi despre cum să începi noua viață peste ocean, de la cum să-ți deschizi primul cont bancar la o bancă americană până la cum să scrii un CV bun, informații despre cum să-ți trimită ai tăi pachet, idei despre cum să gestionezi sindromul impostorului și cum să apelezi la un terapeut gratuit.