Cum să-i spui partenerului că vrei să mergeți la terapie de cuplu

Poate fi destul de greu să te convingi de unul singur să mergi la terapie, dar să determini o altă persoană - care are propriile nevoi, dorințe și nivel de confort când vine vorba despre a discuta cu un profesionist problemele personale - să meargă cu tine la terapie de cuplu poate fi și mai greu. Încă există multă rușine asociată cu terapia de cuplu și ce înseamnă asta despre relația ta, iar să faci pasul ăsta necesită timp, energie și bani ca să încerci ceva care s-ar putea să te pună în situații inconfortabile pe moment. 

Poate fi foarte greu să-ți exprimi nevoile cu voce tare sau să realizezi și să recunoști că ai așteptări despre cum vrei să fii tratat/ă sau cum vrei să arate viața ta. Nu putem să luăm ecstasy sau ciuperci halucinogene împreună și apoi să discutăm despre sentimente (cumva cu scopul de a nu vorbi pe bune, ci doar a trece peste problemă din nou)? Dar o terapie de cuplu clasică poate fi transformatoare, o investiție relativ mică, care ar putea da rezultate în toate relațiile tale interpersonale pentru mai mulți ani de acum înainte.

Dacă îți faci griji că partenerul/a va interpreta cuvintele „terapie de cuplu” ca pe un semn rău sau că va opune rezistență ideii, uite cum să vorbești cu el/ea despre asta.

Deși terapia de cuplu este adesea văzută ca o ultimă soluție, Rosara Torrisi, o terapeută pe sex din New York, a spus pentru VICE că nu trebuie să aștepți până ajungeți la limita răbdării. A spus că, dacă ai căutat pe Google sau ai citit cărți despre problema cu care vă confruntați și nimic nu vă ajută, ăsta e un semn că ar trebui să luați în considerare terapia de cuplu - „dacă vă tot chinuiți, dacă ați încercat să găsiți soluții, dar au funcționat puțin și apoi v-ați întors în același punct sau nu ați reușit să găsiți o soluție”. Un terapeut nu este acolo să declare un/o „câștigător/e” într-o ceartă. Terapeutul poate doar să te ajute să gestionați problema și să vă responsabilizeze când faceți schimbări. 

Torrisi a mai spus că terapia este o soluție bună când un cuplu simte că are o problemă și nu știe cum s-o repare, dar e sigur că vrea să rămână împreună. De exemplu, când ceva începe să se simtă ca un impediment major, dar nu vrei să fie. „Atunci e un moment grozav să spui: Cred că avem nevoie de mai multă susținere decât de la noi doi/două”, a spus Torrisi.

A mai recomandat și să luați în considerare terapia de cuplu chiar dacă nu vă confruntați cu o problemă majoră. „Cu cât începi mai devreme cu atât poți face schimbări mai mari care pot împiedica dezvoltarea unei probleme mai serioase”, a spus ea. Deci ați putea să tratați asta ca pe ceva preventiv și să începeți să mergeți la terapie de cuplu când, de exemplu, vă mutați împreună sau vă logodiți.

Torrisi a spus că momentul când aduci în discuție ideea de terapie de cuplu partenerului/ei s-ar putea să fie mai important decât ce zici în final - iar dacă faci asta în timpul unei dispute este probabil cel mai prost moment posibil. „Cearta este atunci când oamenii își aruncă unul altuia cu cuvinte menite să se rănească reciproc”, a spus ea. „Deci dacă ești în toiul unei astfel de situații, nu e un moment bun să spui că ar trebui să mergeți împreună la terapie de cuplu, fiindcă atunci e ca o armă și asta nu e ok.” A spus că dacă vorbești despre terapia de cuplu când ești furios/ă, partenerul/a poate intra în defensivă, și-ți va fi mai greu să-l/o convingi să o facă în final. Deci, chiar dacă te simți foarte trist/ă, blocat/ă sau frustrat/ă, Torrisi a spus să „găsești un moment când sunteți mai calmi, cel puțin provizoriu”.

Ai mai multe șanse să primești o reacție bună dacă propui să mergeți la terapie în contextul iubirii și aprecierii pentru partenerul/a tău/ta - și să eviți orice care presupune: „ești stricat/ă și ai nevoie să fii reparat/ă”. „Nu ne gândim la terapie ca fiind o susținere și o îmbunătățire”, a spus Torrisi (chiar dacă este așa). „Deci asigură-te că atunci când vorbești despre asta, ești conștient/ă de cum sunt percepute cuvintele care îți ies pe gură.”

„Îmi place ideea de a împacheta informația ca cineva să se simtă iubit/ă și susținut/ă”, a spus Torrisi. Deci, ai putea spune ceva de genul:

Când abordezi problema atât de pozitiv, a spus Torrisi, „e mai greu pentru o persoană să răspundă cu: Ești nebun/ă? Ți-ai pierdut mințile? În niciun caz! Nu o să fac asta niciodată. Mă urăști. Nu mă iubești.”

Unii oameni s-ar putea să refuze terapia de cuplu fiindcă nu cred că relația lor este „atât de rea” sau se tem că sugestia înseamnă că sunteți pe cale de a vă despărți. „Vor acea reasigurare”, a spus ea. „Deci oferă-i acea reasigurare - Nu, nu e atât de rău și nu vreau să se ajungă în punctul ăla.”

Torrisi a sugerat să întrebi partenerul/a care opune rezistență dacă ar fi dispus/ă să încerce măcar o ședință și să-i promiți că, dacă nu-i place, nu trebui să mai mergeți. „S-ar putea să trebuiască să negociați puțin, dar nu negociat de tipul cine câștigă, ci să aveți o conversație reală despre cum să faceți asta în cel mai confortabil mod posibil pentru amândoi/amândouă”, a spus ea.

Dacă ești sigur/ă că vrei să încerci terapia de cuplu și partenerul/a ta ezită, Torrisi a spus că ar trebui să-l/o întrebi de ce anume nu vrea să meargă - și apoi să-i ceri ajutorul ca să încerci să găsiți soluții cu care s-ar simți confortabil.

Torrisi a spus că oamenii opun adesea rezistență la terapia de cuplu din motive culturale. „Familia mea nu merge la terapie, bărbații nu merg la terapie, e o chestie de femei, este o chestie pentru oamenii albi” sunt unele dintre cele mai comune motive pe care le aude. În cazul ăla, oferă alternative: „Ai vrea să te ocupi tu de alegerea unui terapeut? Ai prefera un terapeut de culoare? Ai vrea un terapeut bărbat?”

Un ghid pentru cupluri poate fi o opțiune bună pentru oamenii care tot opun rezistență (sau care nu au timp/bani să meargă la terapie). Deși nu oferă aceeași experiență cum o face vorbitul cu un terapeut de cuplu, poate fi un compromis eficient - sau un punct bun de început. 

Torrisi a recomandat Getting the Love You Want Workbook și An Emotionally Focused Workbook for Couples pentru cupluri în general, și We Do: Saying Yes to a Relationship of Depth, True Connection, and Enduring Love, The Marriage Counseling Workbook: 8 Steps to a Strong and Lasting Relationship pentru cei care vor ceva specific pentru căsnicie. Și dacă vrei să lucrezi cu tine însuți/însăți, îți sugerează The Mindful Self-Compassion Workbook și Self-Therapy Workbook. 

Torrisi este o mare fană a „orice e scris de John și Julie Gottman”. „Poți să urmărești clipuri făcute de ei, le poți citi cărțile și le poți asculta ca audiobooks… sunt grozavi”, a spus ea. „Deci dacă partenerul/a tău/ta se super opune terapiei, dar e dispus/ă să citească sau să se uite cu tine la clipuri de pe YouTube, atunci e ok să faceți asta.”

Torrisi a spus că ruta asta poate de fapt chiar să convingă oamenii să facă terapie de cuplu într-un final - și asta nu e un lucru rău. „Am oameni care vin la mine și-mi spun: Am trecut prin ghidurile astea și au fost chiar grozave. Am învățat multe despre noi, dar nu am putut să implementăm lucrurile din ele fiindcă nu aveau sens pentru noi”, a spus ea.

Chiar dacă terapia de cuplu ar putea fi ideală pentru problemele majore din relație, terapia individuală are multe beneficii și merită să o iei în considerare, dacă nu o faci deja. „Nu vei putea să rezolvi totul într-o relație singur/ă (în terapie individuală)”, a spus ea. „Dar într-o relație sunteți doi/două. Dacă o persoană începe terapia, relația se va schimba. Dacă una dintre persoane lucrează cu ea însăși, ar putea fi exact ce are nevoie relația.” Și dacă să mergi la terapie individuală îți ajută relația să se îmbunătățească, ăsta e un lucru bun - nu înseamnă că ești defect/ă sau că tu ai fost „problema”. Dacă relația se îmbunătățește și te simți bine, asta e tot ce contează.

Rachel Miller este autoarea cărții The Art of Showing Up: How to Be There for Yourself and Your People, apărută în mai 2020.