Știri

Cele mai mizerabile țepe pe care au încercat să le dea românii în pandemie

De la bișnițari la medici și statul român, țepele n-au lipsit în aceste două luni de coronavirus.
28 Aprilie 2020, 1:23pm
tepe in epidemie, tepe coronavirus, romani si tepe cu masti, tepe pe emag
Fotografie via Poliția Română

Pe 26 februarie a fost confirmat primul caz de COVID-19 în România. În două luni, am ajuns la peste 11 mii de cazuri, aproape 650 de decese și peste 143 de mii de teste făcute. Ce s-a mai întâmplat în perioada asta e că am avut cam două săptămâni în care oamenii au cumpărat impulsiv alimente și hârtie igienică, s-a decretat stare de urgență și societatea cu totul a fost mai degrabă în izolare.

Ce-am căutat eu în intervalul ăsta au fost însă țepele, de la mica bișniță cu măști de protecție până la afacerile alea bune pe care doar statul știe să le facă. Și-am găsit câteva, poate prea multe pentru cât de dramatică e situația, care te vor face să-ți resetezi speranțele că după COVID-19 România va fi altfel. Dar asta am crezut și după Colectiv. Infecțiile nosocomiale sunt tot în spitale, iar țepele ucigașe de tipul Hexi Pharma n-au dispărut.

Să n-o mai lungesc însă aiurea, cum fac autoritățile în conferințe de presă, și să-ți arăt ce afaceri au mai încercat unii să facă în plină criză medicală.

Măștile de protecție sunt ca aurul. Deși n-ar trebui să fie la fel de scumpe

Isteria a început înainte de primul caz confirmat. Dovadă că și comercianții s-au mișcat. Ce vezi aici e un set de 50 de măști vândute prin eMAG Marketplace la un preț nesimțit de mare. Sursa: Paginademedia.ro

La final de februarie au apărut pe eMAG niște seturi de măști medicale la prețuri astronomice. 100 de lei, de exemplu, pentru trei măști. 500 de lei pentru un set de 50. Listate ca fiind la reducere. Ce s-a întâmplat e că eMAG are un Marketplace în care există tot felul de vânzători, care mai cinstiți, care mai hrăpăreți. Și, iată, la măști de protecție s-a întâlnit hoțul cu prostul. Sau cu disperatul.

Ca să-și curețe imaginea și, eventual, să evite o amendă, eMAG a decis să cumpere toate măștile pe care le-a găsit și să le plafoneze prețurile. Astfel, susține că a dat șapte lei pe bucată și le-a vândut la trei lei. În aceeași perioadă, Consiliul Concurenței prin președintele Bogdan Chirițoiu a anunțat că, dacă descoperă încălcări ale regulilor concurenței, amendează companiile cu 10% din cifra de afaceri.

A fost o perioadă de haos, apoi măștile nu s-au mai găsit pe stoc.

Când te bucuri la ofertă, apoi vezi de ce era așa ofertă. Sursa: Cristian Ionescu

Ceva mai târziu, atât eMAG, cât și Altex s-au lăudat că bagă măști de protecție, la seturi de câte 50, fără adaos comercial și la un preț onorabil de maximum 150 de lei. Însă, înainte de acest moment, a mai fost unul cel puțin nesimțit din partea unui alt vânzător.

Terranova Group a vândut prin eMAG măști medicale: 50 de bucăți cu 20 de lei setul. Problema: transportul costa 750 de lei. Tipul care a publicat asta pe Facebook eMAG i-a transmis că e o scăpare și a scos produsul de pe site.

Asta a fost în comerțul online și de la țepari care au zis că profită de moment. S-au întâmplat de-astea și pe Facebook. Un tip de 19 ani din Satu Mare a zis că face afaceri cum făceau alții cu blugi aduși din Turcia. Așa că a început să vândă măști. Când a fost prins mai avea acasă trei sute de bucăți evaluate la 1 800 de lei.

Dacă vrei să alegi însă o mască bună, ai un ghid aici ca să le depistezi pe-alea inutile.

Medicii care au profitat de disperarea oamenilor

Poate nu te-ai aștepta să facă la fel și medicii, persoane mai predispuse să înțeleagă situația dificilă în care ne aflăm. Lasă însă speranțele, că-ți arată un medic din Bacău că se poate orice.

Un medic de familie a cumpărat un termoscanner și a început să-i verifice pe cetățenii din comuna Huruiești. Schema era că le cerea 50 de lei pentru ceva ce ar fi putut rezolva cu un termometru de două ori mai ieftin. Bine, le mai promitea și-o spirometrie pulmonară, însă și acela e un test simplu. A reușit însă să le ia banu’ oamenilor disperați să fie scanați, în lipsa unor soluții oferite de autorități.

Medicul a fost amendat cu două mii de lei de inspectorii DSP și i s-a interzis să mai folosească termeni ca „testare” sau „depistare” COVID-19.

50 de lei pentru apă de ploaie. Când ai mai auzit așa ofertă? Sursa: Digi24

Dacă medicul din Bacău s-a chinuit un pic și chiar a investit într-un termoscanner, nu același lucru se poate spune despre Adrian Cacovean, medic chirurg, cunoscut printre colegii de breaslă drept „impostor şi promotor al leacurilor improvizate”. El a anunţat pe pagina de Facebook că la farmacia soției s-a băgat leacul. 50 de lei sticluța (50 ml) cu soluție incertă care vindecă omul de COVID-19.

„Am elaborat formula pentru Picături homeopate pentru gripa corona (COVID-19). Profilactic, se iau de două ori pe zi câte 10 picături. Curativ, în caz de simptome, se iau 5 picături din oră în oră. Când simptomele sunt puternice, se pot lua şi din 10 în 10 minute câte 5 picături”, a zis acesta, ca să dea putere mesajului.

Și i-a dat, că primarul voia 150 de sticluțe pentru bătrânii din comună.

Însă nu doar medicii au fost tentați de un câștig rapid. Pe 29 martie, un asistent medical din București a furat din depozitul spitalului unde lucra două mii de măşti şi recipiente cu dezinfectant pe care le-a vândut. A fost prins de poliție în Teleorman, când mai avea 550 de măști din stocul furat.

Dezinfectantul făcut acasă și stocurile de dat lovitura

Cam așa arată 900 de litri de dezinfectant. Sursa: Poliția Capitalei

La jumătatea lunii martie, Poliţia Capitalei a anunțat că a găsit 13 500 de măşti de protecţie, peste 11 mii perechi de mănuşi şi 900 de litri de dezinfectant. Au fost cumpărate pe sub mână și urmau să fie vândute online, care cum putea. Poate și de-aia, cu trei zile înainte de vestea asta, OLX a anunțat că scoate de pe platformă anunțurile pentru astfel de produse. Însă un întreprinzător a găsit soluția: s-a dus direct în piață.

În piața volantă de pe strada Arieș din Timișoara, în martie, au fost vândute, pe lângă altele, măști, mănuși și dezinfectanți. Tipul care a zis că dă lovitura a fost amendat cu 20 de mii de lei. Marfa a fost confiscată.

Avea 41 700 de mănuși, 105 litri în 21 de bidoane de dezinfectant, 10 pungi cu bonete, dar și trei pungi cu măști fără filtru și 24 măști de protecție cu filtru.

Ar putea fi lejer și lichid de parbriz sau oțet. Sursa: IPJ Timiș

Dar, stai, că mai am. Dacă piața neagră sau gri n-au fost suficient de darnice, s-au gândit liber întreprinzătorii să-și facă propriul dezinfectant: clor și apă de puț.

La o firmă din Galați a fost descoperită o instalație improvizată prin care se obţinea dezinfectant din soluție concentrată de clor și apă dintr-un puț din curte. În total, între 25 și 31 martie, au fost verificate în Galați 43 de firme, dar asta le-a întrecut pe toate. S-au dat 19 amenzi cu un total de 132 de mii de lei.

Nu știu ce efecte are apa de puț asupra corpului, dar, uite, instalația asta are efectul unei amenzi. Sursa: IPJ Galați

Producție în masă, ce să mai. Sursa: IPJ Galați

În fine, închei capitolul cu o țeapă clasică: trimite tu banii, că mă ocup eu de produs.

Doi antreprenori de ocazie au postat anunțuri pentru gel dezinfectant. Unul juca rolul administratorului, altul era agentul de vânzări. Promiteau 2 130 de flacoane cu gel și a mușcat-o fix o firmă din Suceava, focar de coronavirus. S-au înțeles că trimit marfa, au primit ca avans peste 46 de mii de lei și n-au mai livrat nimic. Șocant, nu? Banii au fost însă recuperați.

ChiarEu și cubul magic care face fix nimic

Aprilie a început în forță. A fost, de exemplu, momentul cu chiareu.ro. Ce-au făcut oamenii din spatele platformei a fost să pună un anunț generic: donează pentru Institutul „Cantacuzino” și ai șansa să câștigi un apartament. Da, asta era miza. Nu donezi ca să faci un bine, ci să intri într-o schemă dubioasă al cărei deznodământ nu poate fi decât previzibil.

Trei influenceri au fost plătiți pentru promovarea cauzei: Cristina Micu (cunoscută drept Ich în online), Răzvan Popescu (Radio ZU) și Andrei Sebastian (cunoscut ca Flick, tot de la Radio ZU). Într-un moment de sinceritate, Cristina Micu a zis că s-a purtat ca o „mahalagioaică”. E suficient însă să te uiți cine-i în spatele cauzei, ca să înțelegi ce e în neregulă cu ea.

Oamenii au venit totuși cu o modificare: 70% din bani se duc la cauză, 20% se duc la media plus premiu și 10% la alte cheltuieli.

Media înseamnă aici asta: „influenceri, VIP-uri, bloggeri, vloggeri, actori, lideri de opinie și media”. Cât ia fiecare influencer din campania pentru „Cantacuzino” nu-i cunoscut publicului. Cum nu e cunoscut nici câți bani mai rămân, cu adevărat, pentru premiu. Dar oamenii sunt îndemnați să doneze și mai mult, după cum se arată pe site:

„Cu cât oferi mai multe șanse, să zicem, 1000, tot de atâtea ori numele tău va intra în tragerea la sorți pentru premiu. Mai exact, dacă ți-ai procurat 1000 de șanse, numele tău va fi de 1000 de ori în tragerea la sorți, ceea ce înseamnă că șansele ca numele tău să fie cel extras sunt destul de mari”.

Platforma și cauza sunt încă active, singura modificare e mențiunea despre cum sunt împărțiți banii.

Dacă această posibilă înșelătorie nu s-a consumat încă, pe internet mai circulă una. E vorba de ImunOcube promovat de un club select: încă singurul astronaut român ieșit în spațiu Dumitru Prunariu, preotul Adrian Singurov, Oreste și celebrul profesor Gheorghe Mencinicopschi.

Cubul a fost promovat intens pe fondul fricii de virus și nu-i deloc ieftin, după cum poți vedea mai jos. Nu protejează de niciun virus, e doar un purificator scump de aer.

Sigur ai ce să faci cu două mii de lei și să nu-i dai pe-așa ceva. Sursa: IQAds

Înșelătorii prin promoții, telefoane și declarații pe proprie răspundere

Mesaj tipic de scam. Sursa: CERT-RO

Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), dar și companiile specializate în securitate cibernetică au avut de muncă luna asta.

Vouchere și premii date de magazine. O schema clasică de înșelătorie în care erau listate: Kaufland, Mega Image, Ikea, Carrefour și Profi. Până și Google zice că are probleme masive. Manevra e simplă: dai click, lași niște date crezând că o să câștigi ceva premiu, apoi te trezești că nu mai ai acces la conturile tale digitale (e-mail, Facebook etc.) și chiar și cele bancare.

Mesajul secret de pe WhatsApp: SRI a informat la un moment dat că se plimbă pe WhatsApp un mesaj periculos: „Detalii secrete! (COVID-19)”. Dacă ai stat cel puțin un an pe internet, știi deja că detaliile secrete nu vin pe rețele de mesagerie de tipul ăsta și de la oameni siniștri. Dar pe fondul isteriei, un astfel de mesaj era țintit fix către datele bancare. Nici acum, nici în viitor nu crede în astfel de prostii.

Declarații digitale: Când au început să fie digitalizate declarațiile, ocazie cu care statul ne-a demonstrat încă o dată că se mișcă lent, au apărut câteva site-uri care promiteau că-ți oferă rapid declarația. Trebuia doar să bagi datele. Bitdefender a anunțat atunci că nu-i în regulă și n-ar trebui să apelezi la așa ceva, fiind un posibil furt de date. La câteva zile după a lansat și STS un site similar, construit pe-o platformă deja făcut de mediul privat.

Accidentul inventat: Cea mai jegoasă abordare e a celor care sună și spun că o rudă a avut accident. S-a întâmplat și în perioada asta. O femeie din Constanţa a fost sunată de un bărbat care s-a recomandat drept fratele ei şi i-a spus că a fost diagnosticat cu coronavirus, este în spital şi i-a cerut 20 de mii de lei ca să cumpere un aparat de ventilație. Din fericire, în cazul ăsta, și-a căutat fratele și-a aflat că-i o schemă de furtișag. Tehnica e cunoscută drept „metoda accidentul” și ar trebui să le atragi atenția tuturor rudelor tale să nu se încreadă în astfel de telefoane.

Dar cele mai frumoase țepe tot statul le dă

Încep lejer cu Victor Costache, fostul ministru al Sănătății. A spus în martie că urmează o testare masivă în București.

„[...] am semnat un protocol împreună cu domnul Streinu-Cercel, care va fi validat şi dorim să implementăm un program inovativ de tipul celui din Coreea de Sud, dorim să testăm toţi cetăţenii din Bucureşti cu echipe mobile de testare door-to-door”, a anunțat la Adevărul Live.

În discuție s-a băgat și Gabriela Firea, care a spus că se discută tot cu Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş și, pe atunci, încă șeful comisiei anti-COVID din Ministerul Sănătății. Situația părea extrem de fericită pentru București și imposibil de realizat. Între timp, Costache a fost înlocuit cu Nelu Tătaru la Minister, iar acea testare a rămas o țeapă despre care Firea mai amintește uneori, doar ca să se plângă că n-a fost ajutată să facă asta pentru cetățeni.

Ultima dată când Streinu-Cercel a vorbit despre asta a fost la final de martie, că e posibil să se facă pentru circa zece mii de persoane. Nu s-a schimbat însă nimic, mai ales că România abia a ajuns la aproape 150 de mii de teste în două luni.

Cea mai frumoasă dintre țepe a venit chiar când la București se vorbea de testare. Guvernul, prin Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate, a încheiat un acord-cadru în valoare de 56 de milioane de lei (12 milioane de euro) pentru achiziția de măști de protecție.

Surpriza? Contractul a fost încredințat firmei Romwine&Cofee, înființată în urmă cu un an și care are ca obiect de activitate „comerț cu produse alimentare, băuturi și produse din tutun, efectuat prin standuri, chioșcuri și piețe”. Miracolul achiziției descoperit de Recorder a ajuns și în presa din SUA.

Lista asta este incompletă. Sunt mii de țepe, cu siguranță, date la mica ciupeală și probabil contracte grele despre care vom afla mai încolo, după ce se mai liniștește praful din jurul acestei crize medicale. Până și Raed Arafat a zis s-o lase mai moale presa cu investigații și, poate, chiar procurorii să mai închidă ochii. Da, e criză, dar asta nu înseamnă că trebuie să fim îngropați de corupție.

Editor: Iulia Roșu