Uite de ce România ar trebui să legalizeze toate drogurile, de la canabis la heroină

În România, consumul de droguri e o problemă de sănătate publică, dar autoritățile nu prea știu cum s-o gestioneze.

E de-ajuns să te uiți la cum se laudă că prind tot mai mulți șoferi sub influența „substanțelor psihoactive”, deși testele pe care le folosesc agenții de la rutieră nu-s tocmai concludente. 

Mai mult decât atât, un proiect legislativ inițiat de PNL care a fost aprobat de Senat și urmează să ajungă la Camera Deputaților, ar putea mări pedepsele inclusiv pentru cei care consumă droguri recreațional. Practic, dacă ești prins cu un joint pe stradă nu o să mai scapi doar cu o amendă, ci s-ar putea ca asta să te urmărească ceva vreme.

În timp ce statul e preocupat de pedepse pentru consumatorii de rând, dar nu poate lupta cu marii traficanți, realitatea prezentată de știința criminologică e că legalizarea strictă a drogurilor e singura opțiune responsabilă de control. 

Ăsta e motivul pentru care am vrut să mă specializez în politica drogurilor – știința spune foarte clar cum ar trebui de fapt controlate drogurile, însă țări ca România aleg să ignore faptele. Uite cum stau lucrurile.

Statul român are o politică de interzicere totală și zero toleranță pentru posesia de droguri pentru consum propriu. Consumatorul de rând riscă o amendă penală sau chiar închisoare.

Asta înseamnă că răspunsul la consumul de droguri poate face mai mult rău decât drogurile în sine – perspectiva unui cazier în care e trecută o condamnare penală nu sună bine deloc.

Pedepsele mărite au motivații strict politice, iar modelul este cel inițiat în Statele Unite ale Americii de Ronald Reagan în anii ‘80. Ca politician, e ușor să câștigi voturi dacă te poziționezi dur împotriva drogurilor și demonizezi consumatorii. Doar că acea formulă a fost abandonată și înlocuită cu legalizarea canabisului în destule state americane și dezincriminarea altor droguri, în timp ce la noi se aplică niște măsuri care și-au demonstrat inutilitatea.

Politicianul care joacă cartea „războiului împotriva drogurilor” profită de lipsa de informare a unei părți a populației, își împinge discursul împotriva științei și dovezilor și creează o legislație care, în realitate, pur și simplu înrăutățește situația. Totul e în detrimentul omului de rând, dar și al statului. 

Ce înseamnă asta pentru România acum? Că traficul și consumul sunt la cele mai înalte cote, intervențiile brutale ale forțelor de ordine împotriva consumatorilor distrug viețile tinerilor și nu au vreun efect real de descurajare a consumului, iar lipsa de informare cu privire la consumul sigur și responsabil duce la morți prin supradoză, și dezastre sociale și medicale. 

Războiul împotriva drogurilor a fost și va fi întotdeauna câștigat de droguri. În schimb, doar două entități au de profitat din acest război: politicianul care câștigă voturi pe spatele minciunilor contrare științei și grupurile de crimă organizată care se îmbogățesc din asta.

Dezincriminarea sau legalizarea canabisului e deja un subiect tot mai prezent și susținut în spațiul public. E cel mai consumat drog din România, iar după un studiu din 2020 al psihologului Mihai Copăceanu, peste 1,1 milioane de tineri români l-au consumat cel puțin o dată.

Aceleași raționamente funcționează și pentru celelalte substanțe. De exemplu MDMA – ecstasy e foarte popular printre tinerii care participă la festivaluri, concerte sau ies în cluburi, dar de cele mai multe ori e combinat cu alte substanțe care îl pot face nociv. 

Cei care îl consumă nu au nicio posibilitate să știe ce conține pastila pe care o cumpără și nici nu pot să o testeze chimic să vadă ce conține. Și aici e rolul statului să conștientizeze, la fel ca în cazul canabisului, că drogul e oricum consumat la scară largă, așa că cel mai bine ar fi ca asta să se-ntâmple într-un mod cât mai sigur.

Doar o țară care elimină în primul rând pedepsele penale pentru posesia drogului pentru consum propriu poate să bifeze câteva dintre aceste aspecte. Doar prin legalizarea strictă vei scădea cât mai mult relele asociate consumului și vei scoate crima organizată în afara pieței. Apropo, legalizarea strictă a MDMA se va încerca, în viitorul apropiat, în Olanda.

La drogurile mai puternice și mai adictive, precum heroina, care are o bază extrem de mică de consumatori, trebuie să oferi dependenților posibilitatea de a o consuma în mod sigur și legal, prin camere de administrare a drogurilor de către personal medical. Elveția este una dintre țările care au implementat măsura asta încă din 1994, iar numărul morților prin supradoză a scăzut cu 50 la sută, iar cel al noilor consumatori a scăzut cu 80 la sută. 

Destigmatizarea, asistența reală, retragerea pedepselor penale, oferirea substanței gratis pentru dependenți și în cele mai sigure moduri posibile sunt indicatorii de bază ai unui stat responsabil. Ideea din spatele oricărui drog – canabis, MDMA, heroină – este că aceeași substanță va genera infinit mai mult rău dacă este ilegală, decât dacă este legală și controlată în mod real de către stat. 

Chiar în august 2022 au apărut vești din Columbia, țara din care vin cele mai mari cantități de cocaină. Președintele Gustavo Petro a zis-o direct: „E timpul pentru o nouă convenție internațională care acceptă că războiul contra drogurilor a eșuat”. Nu ar fi legalizare direct, ci dezincriminarea consumatorilor și fermierilor care cresc ilegal plantele, dar și investigarea cartelurilor.  

Interzicerea drogurilor are două ținte principale: reducerea consumului și combaterea traficului. Acestea se regăsesc și în strategiile naționale antidrog din România, încă de la cea din 2005 și până la cea cu termen de încheiere în 2026. Realitatea științifică arată că niciuna dintre aceste ținte nu va fi atinsă prin interzicerea drogurilor – nici consumul nu va fi stopat sau scăzut, nici traficul nu va fi învins sau diminuat. 

Drogurile au ajuns să facă parte din viața tinerilor – și nu mă refer la dependenți sau consumatori problematici. Pur și simplu, sunt un element mai prezent sau trecător. Cea mai mare parte dintre cei care consumă droguri în România n-o să aibă vreodată probleme sociale, medicale sau penale din cauza asta. 

Campaniile de genul „SPUNE NU DROGURILOR”, prin care sunt prezentate povești horror, au efect zero în prevenirea consumului de droguri, la fel și intervențiile în școli, festivaluri sau spațiul public. În România, cifrele eșecului sunt răsunătoare: din 2005 până în 2012, în timpul primei campanii Naționale Antidrog, consumul tuturor drogurilor a crescut, în medie, cu 90 la sută. Din 2013 până în 2020, în timpului celei de a doua strategii naționale antidrog, a mai crescut cu încă 70 la sută. 

Practic, consumul de canabis s-a dublat, cel de cocaină a crescut de patru ori, iar cel de etnobotanice de opt ori. În 2022–2026, perioada celei de-a treia strategii naționale, acum în desfășurare, țintele sunt exact aceleași. Mai mult, 84 la sută dintre repondenții online ai unui alt studiu al Agenției Naționale Antidrog au arătat că pot face rost de droguri la evenimente ușor sau chiar foarte ușor.

Când vine vorba de trafic, realitatea e la fel de sumbră: toate acțiunile poliției și DIICOT au un impact final nesemnificativ. Arestările și cantitățile „impresionante” confiscate pe care le vezi la știri sunt o parte minusculă din piață. Întotdeauna vor apărea, instant, noi rețele de crimă organizată, indiferent câte resurse ar avea forțele de ordine. 

Când un stat interzice drogurile, toată piața devine ilegală și e controlată în totalitate de grupări interlope îmbogățite tocmai pentru că autoritățile nu se bagă. Statul român face, practic, un cadou de miliarde crimei organizate, apoi tot el păcălește populația că se luptă cu propria-i creație: mii de grupuri mici de crimă organizată, bogate și puternice. 

Din nou, cifrele sunt mai mult decat evidente: doar din 2018 până în 2019, nivelul traficului de droguri a crescut de cinci ori. În 2020, la începutul pandemiei, când a fost instaurat lockdown-ul, vămile erau aspru controlate și forțele de ordine erau pe străzi, traficul de droguri a scăzut doar cu 13 la sută.  

O analiză ESPAD prezentată de PressOne a arătat că 80 la sută din totalul capturilor DIICOT din ultimii patru ani sunt cantități mai mici de cinci grame – adică nici măcar lupta ineficientă cu „marile grupări” nu mai e o prioritate, pentru că războiul real pare a fi cel împotriva simplilor consumatori cu cantități infime de droguri și pentru care un dosar penal finalizat cu o condamnare reprezintă o condamnare la o viață complicată.

Ministrul de Interne Lucian Bode a spus, după incidentul de la festivalul SAGA, că în 2021 au fost peste 7 000 de dosare penale pentru consum și deținere. La cele mai multe se renunță într-un mod sau altul, prin neînceperea urmăririi penale sau clasare, însă câteva sute de ghinioniști din milioanele de consumatori români ajung, anual, să fie condamnați pentru consum personal.

Legalizarea strictă care implică comercializarea depinde în funcție de substanță – unele vor fi mai ușor de accesat, altele mult mai greu. Pentru droguri precum heroina nu va fi o comercializare propriu-zisă, ci o disponibilitate medicală gratuită în caz de necesitate, sub stricta supraveghere a personalului medical. 

Pentru canabis ar putea fi înființate cluburi sau asociații de consumatori fără posibilități de promovare comercială, ori coffee shop-uri foarte bine reglementate legal. Deși orice drog ar trebui să fie disponibil legal sub o formă sau alta, nicio substanță nu ar trebui promovată comercial în spațiul public. Cu siguranță nu cum se întâmplă cu alcoolul acum.

Pentru țările care au dezincriminat sau legalizat strict canabisul, de exemplu, nu există o creștere a consumului mai mare decât în țările care mențin interzicerea – în schimb s-a observat o scădere a consumatorilor problematici.

În țările care însă permit pieței libere să-și facă de cap, precum unele state din SUA, se constată creșteri îngrijorătoare ale consumului, pentru că statul ia crimei organizate piața drogurilor, dar o oferă mega corporațiilor al căror interes este să crească baza de consumatori. România ar trebui, în principal, să nu mai pedepsească penal consumatorii, apoi să dezvolte, în timp, un mecanism foarte strict și clar despre cum sunt produse și comercializate diferitele substanțe, fără să permită nici crimei organizate, nici pieței libere să creeze monopoluri.

Beneficiile dezincriminării sau legalizării stricte a drogurilor s-ar traduce financiar pentru România în zeci de milioane de euro pentru prima variantă și sute de milioane de euro pentru a doua. Doar dacă ar renunța să bage oamenii la închisoare, Asociația Eurasiatică pentru Reducerea Daunelor estimează economii anuale de peste zece milioane de euro. 

Statul român ar putea economisi alte milioane de euro prin eficientizarea muncii polițiștilor, judecătorilor și procurorilor care nu ar mai avea de-a face cu sute de inculpați pentru posesie de cantități mici de droguri. O parte din resurse ar putea și ar trebui să fie redirecționate către reducerea daunelor consumului de droguri.

De asemenea, lupta împotriva crimei organizate ar deveni reală: nu prin arestări, ci ar deveni o bătălie pe produs – falimentarea crimei organizate prin împingerea ei în afara pieței e singurul mod prin care să combați traficul. 

Primul parlamentar alături de care am conceput un proiect de dezincriminare a posesiei de canabis pentru consum propriu – până în cinci grame – a fost Florina Presadă, fostă senatoare USR. Din păcate, după ce și-a pierdut locul de senator și pe fondul pandemiei, proiectul a fost abandonat.

Am început apoi un nou proiect, asemănător, alături de alți parlamentari USR, dar conducerea partidului nu a dorit să-și asume proiectul, așa că a fost abandonat de USR. În prezent, am finalizat un nou proiect – de data asta e vorba despre abandonarea pedepselor penale pentru posesia de până la trei grame de canabis –, alături de parlamentarii Simina Tulbure, Andrei Lupu, Daniel Toda, Cristina Rizea, Oana Cambera și Cosmin Poteraș. Până acum, perspectivele sunt încurajatoare.

Din păcate, sunt foarte puțini politicieni români care să înțeleagă nevoia unor astfel de schimbări. 

Dacă va intra în vigoare, propunerea PNL nu va descuraja în niciun fel consumul și traficul de droguri. În schimb, ne va îndepărta cu niște ani buni de strategiile care ar putea chiar să dea rezultate. De asta ar trebui să semnezi și tu petiția împotriva propunerii legislative.