Cum se apără parlamentarii români acuzați că au vrut să cenzureze un spot anti-CpF

UPDATE: Într-un răspuns trimis în jurul orei 12, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție spune că, potrivit articolului 142 din Legea 272/204, „competența verificării îndeplinirii prevederilor legale referitoare la respectarea dreptului copilului la imagine și viață privată, respectiv a celor referitoare la obligațiilor ce revin părinților/reprezentanților legali revine ofițerilor și agenților de poliție”.

UPDATE 2: De asemenea, reprezentanții instituției mi-au indicat că „Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție în calitatea sa de autoritate a administrației publice centrale are ca principală atribuție coordonarea și îndrumarea metodologică a activității direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, nefiind furnizor de servicii sociale”. Deci parlamentarii au trimis de la bun început interpelarea către instituția greșită. Practic, ar fi trebuit să știe din ce sector/oraș e fiecare copil ce apare în clip și apoi să trimită interpelări către DGASPC-urile de care țineau copiii respectivi.

În urmă cu o lună, cu puțin timp înaintea referendumului anti-gay, agenția de publicitate Papaya a publicat un spot care își imagina cum ar arăta România dacă legea fundamentală a țării ar fi modificată în funcție de capriciile bigote ale Coaliției pentru Familie. O Românie distopică, a la The Handmaid’s Tale, în care moralitatea e dictată de personaje precum Dragnea, Tăriceanu și Corina Săcrieru. Practic, clipul îndemna la boicot. Deznodământul îl știm cu toții: referendumul a picat, clipul a devenit viral.

Între timp, 15 parlamentari - din care zece de la PNL, trei de PSD, unul de la ALDE și unul de la minorități - au solicitat Protecției Copilului să ancheteze modul în care Papaya „a folosit minorii” și dacă agenția a avut acceptul părinților. Potrivit liberalei Raluca Turcan, adresa nu reprezintă poziția oficială a PNL, în timp ce Pavel Popescu (tot PNL) a declarat că a semnat cu impresia că-i un proiect de lege pentru protecția minorilor.

Cert e că interpelarea parlamentarilor a ajuns pe mâna Direcției de Investigații Criminale a Poliției, care ieri l-a chemat la audieri pe șeful agenției, Robert Tiderle. Aparent, Protecția Copilului n-a fost în stare să investigheze cazul de una singură.

Prezența pe lista semnatarilor a unora dintre parlamentari m-a surprins. Dacă în alte ocazii se jertfeau pe altarul libertății de exprimare, acum se află la polul opus. Mi-au răspuns patru semnatari ai interpelării, dintre care doi aveau la activ intervenții pătimașe pe tema libertății de exprimare. Să-i luăm pe rând.

Primul semnatar care mi-a sărit în ochi a fost deputatul liberal Daniel Gheorghe. Tânărul parlamentar este arhicunoscut pentru declarațiile publice în care înfierează teroarea totalitară a corectitudinii politice. Ia, de pildă, acest citat din urmă cu un an:

Nu pot să-l contrazic. Totuși, în cazul spotului Papaya a părut să fi uitat pentru o clipă de aceste valori. Așa că l-am întrebat cum se pupă o astfel de adresă cu libertatea de expresie:

„Vă spun sincer, eu sunt un mare adept al libertății de expresie. Să nu uităm că, în fond, și Ion Rațiu spunea că «libertatea fundamentală o reprezintă dreptul de a fi în totală contradicție cu ceea ce spui tu». Libertatea asta de expresie este un alt aspect, care nu face obiectul adresei. Pentru că Protecția Copilului nu se ocupă de probleme care țin de libertăți, drepturi. Se ocupă cu anumite chestiuni care țin de copii și protecția lor.” Întrebat de ce n-a făcut interpelări similare și-n privința altor reclame în care apar copii (inclusiv spoturile CpF), n-a reușit să dea un răspuns lămuritor: „Vreau să vă spun că nu este o chestiune care ține de un parti-pris pentru unii sau pentru alții. Nu comentez spoturile celelalte, doar aici au fost o serie de momente în care s-a pus semnul întrebării asupra anumitor componente, dar care nu țin de mesajul respectiv, țin de organizarea respectivă a spațiului.”

Angela Fădor este o tânără deputată PNL care până acum nu s-a remarcat prin ceva anume. Poziții tranșante pe tema libertății de exprimare nu pare să fi avut vreodată, cel puțin nu una care să fi fost consemnată de Google sau Facebook. Așa că am încercat să lămuresc acest aspect:

Totuși, ce a determinat-o să facă această interpelare, ce anume din clip i-a trezit suspiciunea că părinții copiilor nu și-ar fi dat acordul? N-am reușit să primesc un răspuns la obiect:

„Știți cum, am fost primar (n.r. în comuna Iacobeni, județul Suceava), anterior am fost implicată în protecția drepturilor copilului și firesc că mi s-a părut legitim să întreb doar dacă există sau nu există acel acord. A fost o simplă întrebare la care aștept răspuns. M-aș bucura din tot sufletul ca respectivii părinți să-și fi dat acordul și să conștientizeze care este clipul în care urmează copiii lor să apară.”

Într-un comunicat de presă intitulat „Românii au dreptul să spună ce gândesc!”, apărut pe fondul amenzilor aberante date de CNCD detractorilor PSD, deputata liberală Florica Cherecheș era foarte îngrijorată în privința viitorului pe care-l are dreptul la libera exprimare în România:

Contactată telefonic, și-a motivat semnarea interpelării în felul următor:

„Motivul a fost că am fost oripilată de modul în care au fost folosiți niște copii în acel clip, care era în genul filmelor horror. Am vrut să mă asigur că acești copii au acordul părinților lor. Chiar și dacă au, mi se pare surprinzător, pentru că eu, ca mamă de patru copii, nu i-aș lăsa să apară într-un astfel de clip. OK, este o producție publicitară, dar sunt niște copii care a doua zi s-au dus la școală, care au apărut între colegii lor, vecinii lor - mă gândeam în ce măsură îi afectează lucrul ăsta.”

De asemenea, nu vede de ce interpelarea ei și a celorlalți parlamentari ar putea fi văzută ca o lezare la dreptul la libera exprimare:

De dragul diversității, am sunat și un PSD-ist de pe lista semnatarilor. Răspunsul a fost similar cu cel al colegilor săi:

A urmat apoi următorul dialog: VICE: V-ați sesizat și-n privința clipurilor CpF în care jucau copii?
Gabriel Beniamin Leș: Dar nu au fost în felul ăsta de agresive în limbaj și-n imagini, din câte știu eu.

Tot răsare întrebarea: oare copiii din clipul Coaliției spuneau ce cred sau le spunea un adult ce să zică? Potențial de abuz exista și acolo.
Trebuie văzut, da.

Veți face interpelare și-n acest sens?
Nu, deocamdată nu voi face, mai întâi voi vedea care e răspunsul pe această adresă.

Toți parlamentarii care au stat de vorbă cu mine mi-au lăsat impresia că, în România, există oricând riscul ca o agenție de publicitate să-ți fure copilul de pe stradă, să-l pună să joace într-un spot traumatizant, ca apoi să ți-l trimită acasă cu tot cu bani. Așa că l-am sunat pe fondatorul agenției Papaya, Robert Tiderle, să-mi explice care e procedura atunci când lucrezi cu actori minori

Am întrebat Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului dacă actorii minori se aflau în evidența lor și, dacă da, de ce au trimis cazul către Poliție. Le-am trimis solicitare pe e-mail, n-au răspuns. Așa că dimineața asta am sunat la ei, să văd dacă au primit ceva. Mi-a răspuns o doamnă amabilă care mi-a dezvăluit niște lucruri interesante despre felu-n care funcționează această instituție:

„Nu, nu l-am întâlnit încă, nu știu dacă l-a scos doamna director de pe email, pentru că doar doamna director are acces. (…) Aici este doar centrala și registratura. Eu am acum la înregistrat toate mailurile pe care mi le-a adus astăzi și al dumneavoastră văd că nu e. (…) Nu avem departament de relații cu presa, solicitările se fac doar în scris, răspunsurile se dau tot la fel. De regulă, doamna director desemnează, după ce se uită pe cazurile legate de presă. Deci vi se va răspunde oricum în scris.”

Așadar, încă aștept. Dacă vor trimite între timp un răspuns, revenim cu un update.