Cum a mințit Poliția Rutieră în privința plăcuțelor de înmatriculare din Suedia

Poliția Rutieră din România a comis un abuz pe care apoi a încercat să-l justifice printr-o minciună sfruntată.

|
03 August 2018, 12:41pm

Screenshot via Facebook

Până la ora asta probabil ai aflat și tu că autoritățile au clasat dosarul șoferului care a circulat pe străzile patriei cu numere de înmatriculare personalizate pe care scria „Muie PSD”. Era de așteptat, dar e interesant de văzut și de ce a fost clasat atât de repede.

În comunicatul oficial transmis de Brigada Rutieră luni, în dimineața în care șoferul a fost oprit de poliție și lăsat fără carnet și plăcuțe, măsura a fost justificată prin invocarea articolului 334, alineat 4, din Codul Penal. Legea spune acolo că-i infracțiune să conduci pe drumurile publice un vehicul înmatriculat în alt stat care nu are drept de circulație în România.

Pe lângă acest articol din Codul Penal, Poliția Rutieră a invocat deja vestita convenție de la Viena, care cândva stabilea că numerele de înmatriculare trebuie să fie compuse „fie din cifre, fie din cifre și litere”. S-a dovedit între timp că respectiva convenție fusese amendată de ONU în 2016, deci argumentul ăsta a picat din start, cu toate fâstâcelile aferente ale Poliției Române.

Totuși, cum a stabilit Poliția Rutieră că Răzvan Ștefănescu, șoferul cu plăcuțele buclucașe, circulă cu „un vehicul înmatriculat în alt stat care nu are drept de circulație în România”? În comunicatul trimis de purtătorul de cuvânt al Brigăzii Rutiere, Ovidiu Munteanu, scrie că Poliția Română ar fi intrat în legătură cu Biroul Interpol Stockholm care le-ar fi transmis autorităților române că „numărul de înmatriculare în cauză este valabil doar pe teritoriul național al Suediei, nefiind valabil pe teritoriul altor state”.

Asta a fost piesa de rezistență în argumentarea Brigăzii Rutiere: Interpol Stockholm le-a spus că plăcuțele sunt valide DOAR în Suedia. Cum Ambasada Suediei susținuse fix opusul într-un comunicat postat pe Facebook, am zis să-i întreb pe cei de la Interpol Stockholm ce le-au transmis, de fapt, autorităților române. Răspunsul a venit în două zile și sună cam așa:

„La mijlocul lui iulie, Biroul Interpol Stockholm a primit o cerere de la Interpol București referitoare la plăcuțele de înmatriculare personalizate. Răspunsul nostru referitor la validitatea numerelor a fost conform legislației suedeze, și anume că e un număr suedez de înmatriculare valid și că e valid și în afara Suediei.”

Răspunsul Biroului Interpol Stockholm

Nu prea se pupă cu ce spunea Brigada Rutieră, nu? De altfel, când i-am contactat pe cei de la Interpol București, ca să lămurească situația, mi-au spus c-au redirecționat solicitarea mea către Inspectoratul General al Poliției Române. IGPR n-a zis nimic până la ora publicării acestui articol. În schimb, Ovidiu Munteanu mi-a transmis că „doar Parchetul poate hotărî asta” când l-am pus față în față cu răspunsul primit de la Biroul Interpol Stockholm. M-a lămurit complet.

Sigur, Agenția de Transport din Suedia a anulat plăcuțele buclucașe imediat cum autoritățile meschine ale României le-au transmis suedezilor că acestea conțin un mesaj ofensator, dar un lucru rămâne clar: Poliția Rutieră din România a comis un abuz pe care apoi a încercat să-l justifice printr-o minciună sfruntată.