Mai mult, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, s-a exprimat și ea recent pe temă, și-a subliniat că pentru „88 de magistrați condamnați în 12 ani nu se justifică înființarea unei direcții speciale”. Ca o precizare, prin înființarea noii secții se vor tăia din competențele DNA, în cadrul căreia există o secție pentru a ancheta infracțiuni de corupție săvârșite de procurori și judecători.De partea opusă, judecătoarea Dana Gârbovan, reprezentanta UNJR, s-a exprimat în favoarea înființării acestei secții, iar pe pagina sa de Facebook, și-a prezentat și argumentele:Citește și: Toate schimbările făcute acum de PSD la legile justiției care o să te scoată în stradă
„Contrar tuturor sloganelor pe care le-au vehiculat unii și alții din politică sau presă, că prin această secție justiția va fi capturată de politic, se poate vedea că această secție este total protejată de orice decizie a vreunui om politic. Dacă numirile în poziția de procuror general sau procurori șef direcții sunt făcute cu vădit aport politic (propunerea e făcută de ministrul Justiției iar numirea de Președinte), în cazul acestei secții numirea procurorului șef se face de către Plenul CSM. De asemenea, tot Plenul CSM numește și procurorii care vor activa în această secție. Numirea se face în urma unei proceduri total transparente, incluzând un interviu transmis în direct. Baza de selecție este dintre procurorii cu 18 ani vechime, cu minim grad de curte de apel. Vechimea și gradul va aduce plus de profesionalism și experiență. În evaluarea acestora va conta activitatea anterioară, inclusiv numărul de achitări, restituiri, condamnări, modul în care și-au condus anchetele. Numirea procurorilor în aceasta secție va fi pentru o durată de trei ani, cu posibilitatea renumirii o singură dată. Pentru a spori garanțiile de independență ale procurorilor, această secție va face numai urmărirea penală, urmând ca reprezentarea în instanță să fie făcută în funcție de situație, de către procurori de la parchetele de pe lângă curțile de apel sau secția judiciară a Parchetul de pe lângă ICCJ.”
„În UE nu există secții speciale pentru o anumită categorie profesională”
„1. Secția nu se justifică economic: o direcție trebuie să aibă minimum șapte oameni. Or toate infracțiunile comise într-un an de către magistrați sunt maximum zece, din care 3-4 de corupție, restul infracțiuni din culpă (accidente de circulație).
2. DNA are specializare pentru corupție și are propriii polițiști judiciariști. Noua direcție va avea procurori care nu au această specializare și nu va avea poliție judiciară în subordine, așadar, vor fi dificultăți în cercetare.
3. O infracțiune comisă de un magistrat de la Baia Mare va fi cercetată de Parchetul local sau DNA Cluj, mai exact, cei din zonă. Or, Direcția cu pricină va fi numai în București, ceea ce va crea dificultăți în cercetare.
4. În nicio țară din Europa nu există o direcție specială pentru o categorie socială sau de profesioniști. În orice caz, nu pentru magistrați. Ceea ce duce la specializarea unei direcții este tipul infracțiunii comise, nu calitatea celui care o comite.
5. În Parchetul General a fost mai demult un Birou de Anchete Speciale. S-a renunțat la asta. Acum, fără niciun studiu sau justificare, se reinventează direcția. E stupid.
6. PICCJ, CSM și magistrații au spus NU la o astfel de propunere’’, a explicat Cristi Danileț.
Încă o săptămână cu scandal în Parlament
Procurorul General, Augustin Lazăr, a anunțat că magistrații sunt hotărâți să apere independența Justiției și pregătesc pârghiile legale pentru a contracara ceea ce se întâmplă în Parlament.Un rezumat al modificărilor legilor justiției, de săptămâna trecută, îl poți citi aici. După modificările efectuate atunci, procurorul nu mai este independent în constituirea unui dosar și orice lucrare a acestuia va putea fi anulată de către procurorul ierarhic superior sau chiar de ministrul Justiției, pe motive de netemeinicie, nu doar pentru nelegalitate.După ce toate cele trei legi ale Justiției vor fi modificate în comisia lui Florin Iordache, aceste urmează să fie votate în Parlament pentru a putea intra în vigoare. Președintele are dreptul să le respingă o singură dată. În acest context, modificările au scos deja mii de români în stradă, în toată România, și, cel mai probabil, protestele vor continua și săptămâna viitoare.Citește și: Judecătorul Cristi Danileț ne-a spus de ce nu e România pregătită pentru legalizarea drogurilor