Sănătate

Cum să-i spui unui fost partener că ai o boală venerică, fără să o iei razna

Fii drăguț, dar dacă ai emoții, iată niște pași.
Hannah Smothers
Brooklyn, US
relatie

Nu mai e la modă să citezi din serialul Girls, dar e o bucată din primul sezon care încă-mi dă fiori: Imediat după ce Hannah Horvath a fost diagnosticată cu HPV, intră melodia „Dancing On My Own”, iar ea postează pe Twitter: „All adventurous women do”. E o referință la cât de întâlnit e HPV-ul, o infecție cu transmitere sexuală (ITS sau BTS) pe care aproape toată lumea cu vagin o va lua la un moment în timpul vieții sexuale.

Publicitate

Asta se poate spune despre orice ITS. Conform unui raport de la CDC, publicat la începutul lunii, ITS-urile sunt pe val în SUA. România se află pe locul al doilea în Europa în cazul infecţiei cu sifilis, principala cauză fiind sexul neprotejat. Iar 50% din mamele cu ITS-uri le dau mai departe copiilor. Există multe motive care duc la asta: oamenii nu folosesc prezervative, s-au făcut multe tăieri la sănătate și, desigur, veșnica poveste cu educația sexuală care nu există. D-aia e momentul să înveți cum să-ți anunți partenerul că doar ce-ai fost diagnosticat cu ceva nasol.

E o problemă de sănătate publică și decență umană să-ți anunți partenerii și nu există căi dubioase prin care să scapi de asta. (Oricine e de căcat cu tine, va fi de căcat și la capitolul ăsta.) Dar și partenerii recenți trebuie să știe dacă ai ceva, chiar dacă nu mai ai de gând să te culci cu ei.

Justin Lehmiller, un cercetător de la Institutul Kinsey, spune că cea mai bună cale e să fii direct și sincer. „Și e bine să-ți faci puțin temele înainte, ca să fii sigur pe subiect în caz că partenerul are întrebări”, zice Lehmiller. A venit chiar și cu un scenariu simplu de urmat.

- Bună, doar ce am fost diagnosticat cu (boala x) și doctorul spune că e necesar ca partenerii mei să fie testați. E posibil să n-ai simptome, dar e bine să te testezi, ca să fii sigur.

Vezi? Simplu. Ar fi greu să bagi vreo nesimțire într-un dialog atât de simplu. Și cu toate astea, mulți au încercat - din cauza lipsei de educație sexuală, există un stigmat asociat infecțiilor cu transmitere sexuală.

Publicitate

Cel mai nasol lucru pe care-l poți face, conform lui Lehmiller, e să deschizi subiectul ca și cum ar fi o investigație prin care să descoperi de unde ai luat infecția sau să fii defensiv și să-l învinovățești. „Când cineva răcește sau ceva similar, nimeni nu devine obsedat să descopere cine i-a dat virusul”, zice Lehmiller. „Tu trebuie doar să dai informația, nu să găsești vinovatul.”

Pe ideea asta, iată câteva fraze pe care să le eviți când îi vorbești fostului partener despre boală:

  • „bună, doar ce mi-a ieșit că am… (boala x), cred că tu mi-ai dat-o.”
  • „îți mai aduci aminte de mine?? lol. Mi-ai dat (boala x), rahatule cu ochi ce ești!!!”
  • „Bună… doar ce mi-a ieșit că am (boala x)… însă am făcut sex doar cu două persoane fără prezervativ în ultima lună, iar tu ești una dintre ele… puteam să o iau de oriunde, ar trebui să te testezi totuși… că poate… tu mi-ai dat-o”
  • „Mi-ai dat herpes, te urăsc”

Și tot așa. Nu e nevoie să ceri scuze sau să o dai în filme polițiste. Singurul lucru care contează, din punctul de vedere al sănătății, e ca toată lumea care ar fi putut intra în contact cu ITS-ul să se testeze și să se trateze, a zis Lehmiller. Așadar, fii chill. Trebuie să ai mereu în vedere regula de aur: Dacă tu ai fi în locul celui care primește vestea de la fostul partener, cum ai vrea să-ți fie zisă?

Articolul a apărut inițial pe VICE US.