Știri

Cinci lucruri pe care le-a zis președintele Comisiei Europene despre România și corupții din ea

Jean-Claude Junker a anunțat că UE va ține summit în 2019 la Sibiu, nu la București, ca un mesaj pentru politicienii corupți care ne conduc.
14.9.17
Fotografie via contul de Facebook al lui Jean Claude Juncker

Jean-Claude Junker, președintele Comisiei Europene, a vorbit ieri despre starea Uniunii Europene pe trei teme: libertate, egalitate și domnia legii. În acest context, el a pomenit de cinci ori numele României. Fie că ești tânăr pro-european, fie că ești conspiraționist naționalist, probabil că ești conștient că singurii care pot obliga politicienii corupți din România să respecte legile sunt cei de la Bruxelles, așa că mi se par destul de relevante mențiunile astea.

Publicitate

Ți-am vorbit despre fiecare în parte, ca să înțelegi ce rol va juca Europa în viitorul României și invers în următorii ani.

Românii ar călători și mai ușor prin Europa, dar vom fi supravegheați în continuare pe Justiție din cauza corupților

Fotografie via contul de Facebook al lui Liviu Dragnea

Anul acesta, pe 11 mai, de ziua Europei, Jean-Claude Juncker spunea pentru ultima dată că își dorește ca România să intre în zona Schengen și să iasă din Mecanismul de Cooperare și Verificare. Atacul la statul de drept organizat de coaliția PSD-ALDE prin modificarea legilor justiției l-au determinat pe președintele Comisiei Europene să nu mai spună nimic despre ridicarea MCV, asta ca să se liniștească Dragnea, Tăriceanu, Tudorel Toader, Șerban Nicolae și restul.

Citește și: Europa îți arată cum promisiunile PSD vor distruge România

Mai mult, Juncker a accentuat necesitatea ca în Uniunea Europeană să existe domnia legii. Bine, nu a bătut numai la noi apropo, dar și la Polonia și Ungaria, modelele de iliberalism de la care se inspiră liderul suprem de la Teleorman și acoliții lui. Statul de drept nu este o opţiune, este o obligaţie, iar deciziile Curţii Europene trebuie pe deplin aplicate de toate statele.

Revenind la noi, MCV-ul a fost o cerință expresă a Comisiei Europene care voia să se asigure că politicienii și autoritățile române vor rămâne angajate în lupta-anticorupție. MCV are rolul de observator, de a măsura progresele înregistrate de țara noastră în domeniul justiției.

Publicitate

La 22 februarie 2005, comisarul european pentru extindere Olli Rehn și președintele Comisiei Jose Manuel Barroso semnau un aviz favorabil privind cererea de aderare la UE înaintată de România și de Bulgaria. Pentru a respecta criteriile politice, cele două ţări trebuiau sa creeze instituţii stabile care să garanteze democrația, statul de drept, drepturile omului, precum si respectarea si protecţia minorităţilor.

Îți spun treburile astea, pentru că la televiziunile propagandistice s-a clamat întotdeauna că MCV-ul este strâns legat de imposibilitatea de a intra în Schengen, dar nu există o legătură directă. Prima chestiune vizează respectarea Tratatului UE, a doua este o decizie politică. Punct!

Am ajuns de râsul Uniunii Europene că nu avem vaccinuri

Fotografie de Răzvan Băltărețu

Al doilea context în care Juncker a menționat numele țării noastre a fost cel în care a adus aminte de criza vaccinurilor. 31 de decese s-au înregistrat în România de la începutul anului din cauza absenței de pe piață a vaccinului anti-rujeolă. Poate numai în țările sărace din Africa să mai fi auzit despre așa ceva!

Este inacceptabil ca în anul 2017 să mai fie copii care să moară din cauza unor boli care au fost eradicate demult în Europa! Copiii din România sau Italia ar trebui să aibă același acces la vaccinul anti-rujeolă ca toți ceilalți din Europa!

Anul trecut, Ministerul Sănătății a achiziționat 380 000 de vaccinuri contra rujeolei. După apariția epidemiei din decembrie-ianuarie, conducerea ministerului a amânat să mai cumpere altele, așa că s-au consumat toate rezervele. În disperare de cauză, ministrul Florian Bodog a comandat altele, dar nu știa, probabil, că nu se găsesc în Auchan și Carrefour.

Citește și: Am fost în Belarus, ultima dictatură din Europa

Serbările naționaliste din România lui 2018 vor fi supervizate de europeni

Fotografie via contul de Facebook al lui Liviu Dragnea

Membrii Comisiei Europene, a spus Juncker, au vizitat parlamentele naționale de peste 650 de ori și au susținut dezbateri în peste 80 de orașe din cele 27 de state membre. La propunerea lui Emmanuel Macron, Comisia va organiza în anul 2018 o serie de dezbateri.

Juncker a pus accent pe Estonia, Lituania, Letonia și România, despre care a declarat că fără aceste țări, Europa nu ar fi întregită. În plus, a anunțat că se va implica personal în dezbaterile din aceste țări, amintind că România va sărbători în anul 2018 centenarul Marii Uniri.

Uniunea Europeană va ține un summit la Sibiu, nu la București, un gest simbolic foarte puternic

Fotografie via contul de Facebook al lui Klaus Iohannis

În anul 2019, România va deține președinția prin rotație a Uniunii Europene. În timpul mandatului nostru, se va parafa ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și se va construi noul buget al UE pentru perioada 2020 – 2025. În anul 2019 vom avea alegeri europarlamentare imediat după Brexit și, în decembrie, alegeri prezidențiale.



În acest context, Juncker a cerut organizarea unui summit la Sibiu și nu la București, un gest simbolic extrem de important, dacă ții cont de evenimentele recente xenofobe din țara noastră. Juncker are o afinitate specială pentru sașii din Transilvania și spune deseori că ei vorbesc, de fapt, luxemburgheza.
Ar fi fost ideal dacă, în 2019, am fi avut și autostrada Pitești – Sibiu gata, ca să nu ajungă oficialii europeni de la București cu 20 de km pe Valea Oltului, să cadă bolovanii pe ei.

Unde nu se potrivește România lui Dragnea, Tudose și Tăriceanu în acest scenariu

Fotografie via contul de Facebook al lui Liviu Dragnea

Juncker a vorbit foarte mult despre o Uniune Europeană care sprijină libertatea și minoritățile. În România lui Dragnea se organizează un referendum care să pună la colț o minoritate.

Europa cu două sau mai multe viteze nu mai este o opțiune în acest moment. Se merge pe ideea de integrare și de uniune cât mai strânsă. Jean-Claude Juncker a făcut un pas important și a creionat poziția de ministru al Finanțelor la nivel european. Îți dai seama, nu o să fie unul ca Tudose care să vorbească bolovănos, ci o persoană care să încurajeze reformele structurale din statele membre. Practic, acest minister va dirija unde și cum trebuie investiți banii europeni și le va limita posibilitatea unor oameni precum Shaidehh, Dragnea sau Bădălău să stabilească ei „prioritățile".

Acest ministru de Finanțe european va coordona procesul de aderare ale statelor din zona non-euro. Practic, va desena un traseu și va urmări ca statele să îl parcurgă de la un cap la altul. La începutul anului, România a abandonat să se mai zbată să adere la zona euro, pentru că ar fi trebuit să se păstreze în niște criterii de convergență pe care nu ar fi putut să și le onoreze, din cauza politicilor aplicate de guvernarea PSD-ALDE. În plus, aderarea la zona euro ar limita drastic posibilitățile pe care Dragnea le are astăzi în materie de pomeni electorale. Nici în Grecia nu prea mai merge, deci, România este pe lângă, la acest subiect, dacă va continua să se îndepărteze de nucleul Uniunii Europene. Mai aproape este Bulgaria de acest moment, este cumva în ante-camera zonei euro, iar dacă vecinii de la sud de Dunăre intră în zona euro înaintea noastră, înseamnă că suntem penibilii penibililor.

Juncker a mai anunțat crearea unei armate europene până în 2025. Aici, președintele Iohannis a cam scăldat-o. Adevărul e că treaba e cam delicată. Ce ar însemna asta în contextul în care România e membru NATO, găzduiește scutul anti-rachetă de la Deveselu și mai are și vreo trei baze americane?!

Poziția României a fost mai mult pro-NATO.

Va exista un președinte al Europei, care va fi ales direct de cetățeni. Acest președinte va avea prerogativele șefului Comisiei Europene și ale lui Donald Tusk, cel care conduce Consiliul. La alegerile europarlamentare, listele vor fi transnaţionale. Adică, cei care candidează o vor putea face pe listele partidelor din orice alt stat al Uniunii Europene. Asta înseamnă o mai mare integrare și, probabil, dispariția unor politicieni ca Dragnea sau Tăriceanu.