Funcționar: „Nu au avut nici roșii, nici cartofi. Niciodată”
Dar de lucrul ăsta și-au dat seama angajații primăriei abia după ce italienii au primit în mod necuvenit fonduri europene. Adeverința-tip pe care primăriile o eliberează fermierilor nu cere menționarea culturii pentru care ei cer subvenție la APIA. Și primăriile nu au nicio obligație să verifice asta pe teren.„O parcelă de trei sute de metri pătrați, alta de o mie și ceva, de opt sute. Nu au o suprafață comasată, terenul lor e foarte fragmentat, parcelele sunt la distanțe mari. E foarte dificil, aș spune imposibil, să cultivi roșii sau altceva pe sute de parcele. Practic, intenția lor a fost simplă: să vâneze fonduri. Nu au avut nici roșii, nici cartofi aici, niciodată”, spune funcționarul.
„Noi n-am știut ce declară la APIA. Adeverința de la noi doar îi confirmă că are suprafața respectivă, în proprietate sau în arendă. La centru e problema! Cum să-ți declare unu’ la APIA cinci sute de hectare de roșii în curtea dumitale și să nu vezi? Eu, primărie, cum pot să-l împiedic? Are concesiune? Are contracte semnate, parafate? Atunci îi dau adeverința. La mine vin două mii de proprietari. Păi eu mă duc la fiecare să văd ce pune pe câmp?!”, spune viceprimarul orașului, Alexandru Mijaiche.
Primar: „E o minciună”
Și aici terenul rețelei de firme cu asociați italieni e fragmentat în zeci de parcele, pe raza celor patru sate ale comunei.„Au declarat la APIA că au avut tomate pe toată suprafața, adică pe toate parcelele alea împrăștiate? E imposibil. Sută la sută, n-au avut!”, adaugă edilul.„E o minciună. N-au cultivat ei atâtea hectare de tomate la noi, că am fi știut. Le-am dat adeverința, că aveau contract de arendă. E obligația celor de la APIA să-i controleze dacă există cultura respectivă pe teren”, spune din biroul lui primarul localității, Gelu Drinceanu.
O filă pe care primarul o scoate dintr-un dosar, semnată, ștampilată și trimisă la APIA în vara anului trecut, nu lasă nicio urmă de îndoială: „Vă informăm că în anul 2017 SC Văi Verzi SRL nu a avut înființată cultura de tomate pe raza comunei Oprișor”.La 30 de kilometri distanță, în comuna Corlățel, în registrul agricol de la primărie apare o suprafață de 34 de hectare arendată de grupul italienilor.„I s-a eliberat adeverință pentru APIA în anul 2017 și anul 2018 doar privitoare la suprafața deținută cu titlu de arendă pe raza comunei Corlățel și nu privitor la cultură, iar în registrul agricol acest fermier nu a declarat înființarea vreunei culturi”, transmit prin mail oficialii instituției.„Nu există așa ceva. Ce dracu’? Noi avem cereale, vița de vie… N-avem nici tomate, nici cartofi”, spune oficialul.
Firme fără sediu fizic și fără activitate
„La noi doar primesc corespondența, pe care o ridică un angajat, foarte rar. Nu au sediul, fizic, aici”, ne-a spus secretara companiei Reinvent Consulting, care oferă, contra cost, servicii de înființare firme, găzduire sediu social și mențiuni la Registrul Comerțului pentru sute de firme. Sunați de secretară, reprezentanții celor cinci firme nu au fost de găsit.
Anchetați în Italia pentru o fraudă de 10 milioane de euro
Avocata care i-a însoțit în Mehedinți: „Nu știu care au fost intențiile lor”
În datele firmelor de la Registrul Comerțului e trecut un număr de telefon la care răspunde Casteluzzo Giusseppa, consultant juridic din București.„Le-am înființat eu firmele, adică doar am depus cereri la Registrul Comerțului. Altceva nu știu, a fost singura dată când i-am întâlnit”, a spus el și a a susținut că nu știa nimic altceva despre activitatea acestora.„Eu nu sunt agricultor. Firmele lor erau noi, nu cunoșteau zona, și m-am dus cu ei să le arăt primăriile și le-am făcut traducerea. Ei se pregăteau să pună niște culturi, cred că ceva legume. Dar mai mult de atâta nu știu, totul depinde de ei. Și nu știu care au fost intențiile lor. Nu sunt clienții mei, nu sunt avocatul firmei”, a spus ea. Italienii au ajuns la avocată printr-un coleg de-al ei din Italia și, de atunci, nu a mai vorbit niciodată cu italienii, susține avocata din Timișoara.
Fermier: „Am spus că nu se poate. Noi, fermierii, ne cunoaștem între noi”
„Când cei de la APIA ne-au spus că în 2017 au fost cam 1 200 de hectare cultivate cu roșii pentru industrializare, eu am tresărit. Am spus că nu se poate. Noi, fermierii, ne cunoaștem între noi”, îmi povestește Tănase.
Cultivatorii de tomate pentru industrializare au fost afectați direct de includerea celor 537 de hectare în suprafața pentru care s-au dat subvenții, pentru că banii se împart la toți fermierii declarați eligibili. Pentru această măsură de ajutor, Guvernul stabilește un plafon anual. Pentru 2017, acesta a fost de 2,067 milioane de euro. Iar o treime a ajuns, în mod necuvenit, la cele cinci firme ale italienilor cu teren în Mehedinți.„Ne este greu să acceptăm că au fost virați acești bani fără ca APIA să facă măcar un punctaj cu fabricile, că nu s-a văzut că au cele mai mari cantități din întreaga țară, că nu a observat nimeni că nu se poate procesa o asemenea cantitate în România (…). Trebuie să avem în vedere că s-au dat peste șapte sute de mii de euro către cinci firme care nu au produs roșii și nu le-au predat către unități de procesare în timp ce fermele cu capital românesc care se străduiesc să producă tomate sunt în prag de faliment”, scria unul dintre cei mai mari producători de tomate din țară, într-un mail trimis, printre alții, la APIA și la Ministerul Agriculturii.
Șeful APIA București: „Nu îmi mai puneți întrebări, că nu o să vă răspund”
Diferența dintre „sumă necuvenită” și „suspiciune de fraudă” ține de limbajul administrativ: APIA este cea care, în urma verificărilor, decide că suma e necuvenită, ea devine „suspiciune de fraudă” la organele de anchetă penală și doar o instanță judecătorească decide sau nu că a fost fraudă.„Care suspiciune de fraudă? Deci eu nu am nicio cunoștință despre o suspiciune de fraudă, eu am cunoștință doar de o sumă necuvenită (aici găsești documentul). Nu știu la ce vă referiți dumneavoastră și de unde aveți informația, dar eu nu am cunoștință de așa ceva. E proces-verbal de sumă necuvenită, mai departe nu am ce să vă spun, că nu mai este treaba mea. Nu îmi mai puneți întrebări, că nu o să vă răspund, adresați-vă biroului de presă al APIA la nivel central. Pentru întrebări tehnice, vedeți pe site-ul APIA”, mi-a declarat, prin telefon, oficialul.
Cât de ușor e să furi fonduri UE de la statul român
Italienii mai vor o dată
„Nu sunt (producători de cartofi timpurii în Mehedinți). Mă surprinde ce-mi spuneți. Este prima oară când aud de aceste firme și aveam pretenția că cunosc 95 la sută din producătorii de cartofi din România. Ar trebui să îi știu”, îmi spune prin telefon președintele Federației Naționale a Cartofului, Romulus Oprea.
Neregulile găsite de APIA, investigate de OLAF
Garda Financiară din Italia a refuzat să ofere detalii despre stadiul anchetei, pe motiv că „toate numele și detaliile despre persoanele implicate sunt confidențiale”.„OLAF poate confirma faptul că investighează acuzațiile de deturnare a subvențiilor UE din Fondul European de Garantare Agricolă din România. Cu toate acestea, fiindcă investigația este în desfășurare, OLAF nu poate face mai multe comentarii. Astfel protejează confidențialitatea investigațiilor în curs și a celor care vor urma, a procedurilor judiciare ulterioare, a datelor cu caracter personal și a drepturilor procedurale.”
Avocat: „Celelalte persoane îndreptățite pot pretinde redistribuirea sumei”
O parte din documentarea acestui articol a fost realizată cu ajutorul platformei Investigative Dashboard, a rețelei internaționale de jurnaliști Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP).Editor: Gabriel Bejan