Cartelul sicilian al roșiilor de Mehedinți

Într-o zi de mai din 2017, doi bărbați îmbrăcați la costum au intrat pe poarta primăriei din orașul Vânju Mare, din județul Mehedinți. Vorbeau în italiană și erau însoțiți de o avocată româncă. Femeia le-a tradus funcționarilor că domnii erau fermieri italieni, reprezentau trei firme din Ilfov și tocmai luaseră în arendă teren arabil pe raza orașului. Aveau nevoie de o adeverință pentru a depune cerere la Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), instituție care împarte fermierilor fonduri de la Uniunea Europeană.

Documentele lor - inclusiv copii după acte de identitate, acte de înființare a firmelor, contracte de arendă - erau în regulă, așa că funcționarii au înscris terenurile în registrul agricol și le-au eliberat adeverința.

„Grazie, grazie”, au spus italienii, au zâmbit respectuos și au plecat.

Vizite similare au primit în zilele următoare funcționari din primăriile din Punghina, Oprișor și Corlățel, comune din aceeași zonă deluroasă din sudul județului Mehedinți.

Italienii - reprezentanți ai firmelor SC Agricultura Renovat SRL, SC Văi Verzi SRL, SC Green Meadows SRL, SC Septel Farm SRL și SC Renașterea Acasă SRL - au luat în arendă, în total, 537 de hectare pe raza celor patru localități. Pe toată această suprafață, au declarat la APIA că au cultivat tomate pentru industrializare și au primit, în 2018, 3,9 milioane de lei, adică aproape 850 de mii de euro. Asta deși nu cultivaseră, pe suprafața cât șapte sute de terenuri de fotbal, nici măcar o roșie.

Și nu s-au oprit aici. În primăvara lui 2018, au făcut din nou turul primăriilor din Mehedinți și au cerut fonduri la APIA, pe aceeași suprafață, dar de data asta pentru cartofi timpurii în scopul industrializării. Vor să fenteze din nou statul și să ia subvenții pentru cartofi pe care nu i-au cultivat niciodată.

E o zi prea caldă de început de aprilie 2019 și oficialul de la primăria din Vânju Mare care ne însoțește într-o plimbare pe câmpurile de lângă oraș răsfoiește niște hărți cadastrale. Ne cere să nu-i dezvăluim numele, nu știe pe cine ar putea avea italienii în spate și nu vrea probleme.

„Aici. Vedeți parcela asta? Nu s-a mai lucrat terenul ăsta de ani buni”, spune el și face un pas din drumul de câmp pe o bucată de pământ năpădită de iarbă și scaieți. Parcela asta de 6 500 de metri pătrați e o bucățică dintre cele 286 de hectare pe care grupul italienilor le-a luat în arendă în Vânju Mare.

Imaginea din satelit a parcelelor, care se atașează cererii pe care fermierii o depun la APIA, localizează o parte din terenurile italienilor, în mod eronat, în mijlocul islazului comunal, spune funcționarul. De sus, pare un teren verde și, foarte important, compact.

Dar hectarele luate în arendă de cele cinci firme nu sunt pe islazul comunei și nu sunt nici toate la un loc, ci împrăștiate în sute de parcele în câmpurile din jurul localității.

Dar de lucrul ăsta și-au dat seama angajații primăriei abia după ce italienii au primit în mod necuvenit fonduri europene. Adeverința-tip pe care primăriile o eliberează fermierilor nu cere menționarea culturii pentru care ei cer subvenție la APIA. Și primăriile nu au nicio obligație să verifice asta pe teren.

La finalul anului, fermierii trebuie să declare la primărie ce culturi au avut. Dar, dacă nu o fac, nu pot fi trași la răspundere în vreun fel și nici nu este o piedică în obținerea adeverințelor, în anii următori.

Pământul din zona asta de sud a Mehedințiului nu e potrivit pentru roșii sau cartofi, aici se cultivă cereale și vie. Așa că nu există niciun producător în zonă, nici de roșii, nici de cartofi.

„Doar ce au oamenii în grădina din curte. Iar italienii ăștia nu au niciun utilaj în zonă. Cum să cultivi sute de hectare de roșii pe sute de parcele, fără niciun utilaj?”, adaugă Mijaiche.

La 20 de kilometri mai jos de Vânju Mare, în comuna Punghina, firmele italienilor au în arendă 193 de hectare.

Și aici terenul rețelei de firme cu asociați italieni e fragmentat în zeci de parcele, pe raza celor patru sate ale comunei.

„Au declarat la APIA că au avut tomate pe toată suprafața, adică pe toate parcelele alea împrăștiate? E imposibil. Sută la sută, n-au avut!”, adaugă edilul.

Povestea se repetă și la câțiva kilometri distanță, în comuna Oprișor.

„Da, au venit niște italieni, au cerut adeverință”, spune primarul Constantin Gîrleanu. Au primit-o, și în 2017, și în 2018, pentru un teren de 23 de hectare, dar nicio urmă de roșii sau de cartofi cultivați de ei.

O filă pe care primarul o scoate dintr-un dosar, semnată, ștampilată și trimisă la APIA în vara anului trecut, nu lasă nicio urmă de îndoială: „Vă informăm că în anul 2017 SC Văi Verzi SRL nu a avut înființată cultura de tomate pe raza comunei Oprișor”.

La 30 de kilometri distanță, în comuna Corlățel, în registrul agricol de la primărie apare o suprafață de 34 de hectare arendată de grupul italienilor.

„I s-a eliberat adeverință pentru APIA în anul 2017 și anul 2018 doar privitoare la suprafața deținută cu titlu de arendă pe raza comunei Corlățel și nu privitor la cultură, iar în registrul agricol acest fermier nu a declarat înființarea vreunei culturi”, transmit prin mail oficialii instituției.

Cu toate acestea, italienii cu terenuri nelucrate în Mehedinți au primit fonduri europene destinate culturilor vulnerabile.

Toate cele cinci firme au avut sediul, până la sfârșitul lui 2017, la aceeași adresă din orașul Pantelimon, județul Ilfov. Astăzi, ele apar tot împreună, la o adresă de pe Splaiul Independenței.

Am bătut la ușa clădirii de birouri de pe malul Dâmboviței și ne-au deschis reprezentanții unui serviciu juridic de găzduire de sedii sociale pentru societăți comerciale.

Dar cine sunt acești patroni de firme fără sediu, fără activitate și fără culturi în câmp, dar beneficiari de subvenții din bani europeni?

Să îi luăm pe rând.

Societatea comercială Agricultura Renovat SRL îl are ca unic asociat pe Antonino Iraci Sareri, de 46 de ani, din orașul sicilian Catania, Italia. La sfârșitul lui februarie 2017, firma sa a luat în arendă 108 hectare în Vânju Mare de la compania Kamparo Investment West Part SRL, pe o perioadă de cinci ani, potrivit actelor depuse la primăria orașului mehedințean.

Subsidiară a unei companii-mamut din Olanda, Kamparo deține sute de hectare în zonă, pe care le dă în arendă fermierilor. Tot de la ea au luat în arendă, răsfirate pe câmpurile din sudul Mehedințiului, și celelalte patru firme din rețeaua italienilor, pe o perioadă de cinci ani, la un preț de 120 de euro pe hectar pe an.

Contactați de VICE România, reprezentanții companiei au spus că, între timp, contractele cu arendașii italieni au fost reziliate pentru că aceștia nu și-au îndeplinit obligațiile din contract.

„Kamparo deține în proprietate teren agricol pe care îl arendează către diverși arendași, fermieri locali. Nu avem de unde să știm ce fac pe terenul respectiv”, a spus administratorul firmei, Greta Lupu.

În 2017, Agricultura Renovat a declarat la APIA București că a cultivat roșii pentru industrializare, cultură pentru care subvenția a fost de 1 420 de euro pe hectar. Pentru această măsură și pentru alte scheme de plată, statul român a virat în conturile firmei 170 de mii de euro, în 2018.

Societatea comercială Văi Verzi SRL îl are ca asociat unic pe Agostino Antonino Marino, de 57 de ani, din comuna Tortorici, provincia Messina a regiunii Sicilia, Italia. Văi Verzi a luat în arendă, tot de la Kamparo, 77 de hectare în orașul Vânju Mare și 23 de hectare în comuna Oprișor. Pentru această suprafață, pe care a declarat-o la APIA cultivată cu roșii pentru procesare, a primit 160 de mii de euro.

Un singur asociat are și SC Green Meadows SRL, în persoana lui Salvatore Fascetto, de 48 de ani, și el tot din provincia Messina, comuna Capizzi. Pentru terenul de o sută de hectare luat în concesiune în Vânju Mare, firma lui a primit subvenții de 158 de mii de euro. Tot fără să cultive vreo roșie.

Societatea comercială Renașterea Acasă SRL, care a luat în arendă 108 hectare în comuna Punghina, este deținută integral de Pippo Steccato Vattume, de 39 de ani. Născut în Gros-Umstadt, Germania, locuiește în prezent tot în Capizzi. Pentru culturile pe care le-a declarat la APIA, dar pe care nu le-a avut niciodată, a luat fonduri de 170 de mii de euro.

Septel Farm SRL îl are ca unic asociat pe Giuseppe Scinardo Tenghi, de 34 de ani, născut tot în Gros-Umstadt, Germania. E stabilit însă în aceeași Capizzi, comună cu 3000 de locuitori din provincia Messina, unde a fost consilier local până în 2013. Potrivit datelor furnizate de APIA, firma lui a primit 185 de mii de euro pentru cele 118 hectare declarate ca fiind cultivate cu roșii, dintre care 84 în Punghina și 34 în Corlățel.

În afară de aceeași localitate de reședință și, în cazul unora, de același oraș natal din Germania, cei cinci italieni mai au și alte lucruri în comun.

De exemplu, niște firme, potrivit datelor de la Registrul Comerțului, care arată că rețeaua lor e mult mai extinsă.

Astfel, Salvatore Fascetto a mai avut o firmă în România - Agri Group Capizzi SRL - înființată în 2001 și radiată în 2012.

Iar Antonino Iraci Sareri și Agostino Antonino Marino dețin fiecare câte jumătate din firma Pământul European SRL. Primul împarte frățește încă două firme - Flora și Fauna Europeană SRL și Agro-Alimentarul European SRL, cu Pippo Steccato Vattume. Toate cele trei firme au fost înființate în aceeași zi de 27 martie 2018 și toate au sediul social la aceeași adresă: Calea Moșilor 158. Aici funcționează însă o altă filială a aceleiași Reinvent Consulting, care găzduiește sedii sociale pentru firme. Nici aceste firme ale italienilor nu derulează vreo altă activitate în afară de primirea corespondenței.

„Pe care, evident, nu o ridică niciodată”, spune secretara.

În dreptul firmelor, la persoane de contact apare un nume nou: Salvatore Cammarata. Deloc surprinzător, acesta deține alte două firme în București, cu sediul tot pe Calea Moșilor 158. Și ele au profil agricol și au fost înființate tot pe 27 martie 2018: Reinassence Agricolă SRL și Inovația Agricolă SRL. Administrator la cea de-a doua este Michele Cammarata. Și el, și Salvatore, sunt din Capizzi, Messina.

Potrivit unui răspuns transmis de biroul de presă al APIA, aceste societăți comerciale nu au primit subvenții, cel puțin până la acest moment.

Cu jumătate de an înainte să primească subvențiile de la statul român, în ianuarie 2018, Garda Financiară din Italia îi menționa pe Antonino Iraci Sareri, Salvatore Cammarata și Michele Cammarata într-un comunicat transmis presei din Italia referitor la o investigație privind suspiciuni de fraudă. Mai exact, ei și alte 42 persoane erau la acel moment anchetate pentru „accesare ilegală de fonduri comunitare, plătite prin intermediul Agenția de plăți pentru agricultură din Italia, prin declararea falsă că ar deține numeroase terenuri, în special în Sicilia, (…) pentru care au primit în mod nejustificat, din 2005 și până astăzi, contribuții comunitare care depășesc milioane de euro”.

În acest dosar, Antonino Iraci Sareri a fost plasat, la acea dată, în arest la domiciliu.

Pe lista celor anchetați în Italia este și numele Nadia Steccato Vattume, care are același nume de familie cu unul dintre asociații din firmele din România. În plus, după cum reiese din comunicatul autorităților italiene, este născută tot Germania, în Dieburg, oraș care se află la șapte kilometri de Gros-Umstadt, orașul natal al aceluiași Pippo Steccato Vattume.

Interesele financiare ale celor din rețeaua care a obținut în mod necuvenit fonduri europene în România s-au întâlnit cu mult înainte să-și înființeze firmele la noi în țară. Familia lui Iraci Sareri, cel anchetat în Italia, și cea a lui Giuseppe Scinardo Tenghi, fost consilier local în Capizzi, se întâlnesc și într-o firmă din Italia, tot cu profil agricol - Agrizoot Sud Societa Agricola Semplice.

Cea care i-a însoțit pe teren pe presupușii fermieri italieni în turul lor din 2017 pe la primării din Mehedinți este avocata Simona Chioreanu. Contactată de noi, a declarat că nu a fost mai mult decât un intermediar între italieni și autoritățile locale:

În datele firmelor de la Registrul Comerțului e trecut un număr de telefon la care răspunde Casteluzzo Giusseppa, consultant juridic din București.

„Le-am înființat eu firmele, adică doar am depus cereri la Registrul Comerțului. Altceva nu știu, a fost singura dată când i-am întâlnit”, a spus el și a a susținut că nu știa nimic altceva despre activitatea acestora.

Cea mai mare parte din subvențiile primite de rețeaua de firme a italienilor cu terenuri în Mehedinți le-a fost alocată prin schema de ajutor financiar numită „sprijin cuplat vegetal”. Uniunea Europeană îl dă pentru „sectoarele și producțiile considerate importante din motive economice, sociale și de mediu și sunt afectate de anumite dificultăți”. Mai exact, scopul sprijinului pentru tomate destinate industrializării este ca tu să poți cumpăra din supermarket bulion și alte conserve din roșii cultivate în România, nu din pastă importată din China. Ai de câștigat și tu, consumatorul, și fermierul.

Un fermier care aplică pentru subvenție are mai mulți pași de urmat. În primăvara anului în care vrea să cultive roșii pentru industrializare - din care se fac bulion, pastă de roșii și roșii în bulion - depune cerere unică la APIA. Apoi depune și adeverință de la primăria unde are terenul, document care dovedește că are suprafața respectivă în arendă sau în proprietate. Apoi, până în luna noiembrie a aceluiași an, trebuie să aducă și documentele prin care dovedește cultivarea și procesarea roșiilor, inclusiv un contract cu o fabrică, o factură de cumpărare a semințelor, care trebuie să fie zece la sută de proveniență autohtonă, precum și factura de la fabrica în care roșiile sale au devenit conserve. Odată ce aduce aceste dovezi, câteva luni mai târziu primește banii în cont.

Primii care au observat că e ceva în neregulă cu sumele plătite pentru sprijinul cuplat pentru tomate pentru anul de cultură 2017 au fost cultivatorii de tomate din sudul țării.

Inginerului Aurel Tănase, președinte al Organizației Interprofesionale pentru Produse Agroalimentare de Legume și Fructe (OIPA), i s-a părut ceva suspect imediat cum a aflat care este suprafața pentru care APIA va plăti subvenții pentru tomate.

Și pe italienii cu terenuri în Mehedinți nu îi cunoștea nimeni. Cultivatorii de tomate s-au plâns ziarului local Gazeta de Sud-Est, au început să schimbe mailuri între ei și să dea telefoane la APIA și la fabricile de conserve.

Cultivatorii de tomate pentru industrializare au fost afectați direct de includerea celor 537 de hectare în suprafața pentru care s-au dat subvenții, pentru că banii se împart la toți fermierii declarați eligibili. Pentru această măsură de ajutor, Guvernul stabilește un plafon anual. Pentru 2017, acesta a fost de 2,067 milioane de euro. Iar o treime a ajuns, în mod necuvenit, la cele cinci firme ale italienilor cu teren în Mehedinți.

Legislația le permite beneficiarilor de subvenții să aleagă dacă depun cererea la sucursala APIA unde au terenuri sau la cea de unde au sediul firmei. Italienii au ales Bucureștiul.

Funcționarii de la APIA București refuză însă dialogul pe această temă. Șeful filialei, Ion Bucur, e iritat de întrebările despre aprobarea plăților către italieni de către instituția pe care o conduce.

Diferența dintre „sumă necuvenită” și „suspiciune de fraudă” ține de limbajul administrativ: APIA este cea care, în urma verificărilor, decide că suma e necuvenită, ea devine „suspiciune de fraudă” la organele de anchetă penală și doar o instanță judecătorească decide sau nu că a fost fraudă.

După depunerea cererilor, APIA începe controlul. Toate cererile sunt verificate formal de un funcționar. Urmează verificarea pe teren sau prin teledetecție, cu ajutorul imaginilor prin satelit.

„Regulamentele europene prevăd ca un eşantion de minimum cinci la sută din totalul cererilor să fie controlate efectiv pe teren”, explică oficialii APIA pe site-ul instituției. Fermele sunt alese aleatoriu, pe baza unor factori de risc: în teorie, cu cât sunt mai mari subvenția cerută și suprafața declarată, cu atât cresc șansele ca softul care face selecția să le includă în eșantionul de control.

Cele cinci societăți comerciale ale italienilor, cu peste o sută de hectare fiecare, devenite peste noapte printre cei mai mari producători din țară, nu au picat la control. Nici pe teren, nici prin teledetecție, potrivit unor surse apropiate de APIA.

Din lista de documente justificative pe care un fermier trebuie să le atașeze cererii de subvenție a dispărut, în anul 2017, contractul cu o fabrică. Această obligativitate a fost scoasă, prin ordin semnat de Ministrul Agriculturii, Petre Daea.

„Fără contract e mult mai ușor de fraudat. Oricine poate să emită o factură”, îmi spune un fermier care dorește să-și păstreze anonimatul. În anul următor, contractul a reapărut în listă.

Toate cele cinci firme au depus cerere de subvenție și pentru anii 2018, potrivit unor documente din baza de date a APIA consultate de noi. Mai exact, ei susțin că au cultivat cele 537 de hectare cu cartofi în 2018. Vor afla luna viitoare dacă trec la fel de ușor de funcționarii statului.

După ce au avut cele mai mari suprafețe declarate cultivate cu roșii, au devenit brusc unii dintre cei mai mari producători de cartofi din țară. Asta deși nimeni din domeniu nu îi știe.

Nici Direcția Agricolă Mehedinți nu îi are în evidență pe cei cinci presupuși fermieri.

„În județul nostru nu există suprafețe atât de mari cultivate cu cartofi”, potrivit unui răspuns transmis de Serviciul de monitorizare, control și statistică agricolă al instituției.

Cartofi pentru industrializare înseamnă chipsuri și, într-o mică măsură, cartofi congelați pentru gătit. Sunt doar două fabrici în România care procesează cartofi pentru chipsuri în cantități mari, de genul celor care s-ar recolta de pe 537 de hectare: Intersnack și Star Foods.

„În baza de date a societății Intersnack România nu a fost încheiat niciodată un contract de colaborare cu societățile sau persoanele menționate mai jos”, mi-au răspuns reprezentanții Intersnack.

Un răspuns similar a venit și de la fabrica Star Foods: „În urma verificărilor interne vă comunicăm că societatea noastră nu a derulat operațiuni comerciale cu niciuna dintre persoanele/companiile menționate de dumneavoastră”.

În 2018, o echipă de control a APIA și Ministerului Agriculturii, alertată de fermieri, a verificat modul în care au fost plătite sumele către cele cinci firme deținute de italieni.

„Au fost identificate o serie de nereguli care au avut ca rezultate reinstrumentarea cererilor depuse de către fermierii menționați, în vederea recuperării sumelor obținute necuvenit. (…) Un exemplar al notei de control a fost înaintat Departamentului pentru Lupta Antifraudă (DLAF) și Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în vederea cercetărilor specifice”, mi-au transmis oficialii instituției prin biroul de presă. Aceștia au refuzat să dea detalii despre neregulile găsite, pe motiv că „societățile în cauză fac obiectul unei cercetări penale”.

Oficialii DNA ne-au comunicat că nu ne pot preciza dacă au sau nu în lucru un dosar referitor la suspiciunea de fraudă de la APIA, pentru că, până în momentul de față, nimeni nu are calitatea de suspect sau inculpat.

În schimb, DLAF a confirmat că „efectuează verificări preliminare cu privire la sprijinul financiar, acordat de către APIA societăților la care faceți referire”.

Iar un răspuns primit de la biroul de presă al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) arată că ancheta a depășit granițele țării:

Garda Financiară din Italia a refuzat să ofere detalii despre stadiul anchetei, pe motiv că „toate numele și detaliile despre persoanele implicate sunt confidențiale”.

Potrivit unor surse apropiate de APIA, instituția ar urma să le refuze italienilor cererea de subvenție pentru campania agricolă 2018, după ce controalele pe teren au arătat că nu există fizic culturile de cartofi declarate de ei. Întrebați de VICE, oficialii Ministerului Agriculturii au transmis printr-un mail că, până la acest moment, italienii nu au prezentat documentele obligatorii cerute la dosar. Termenul limită este 15 mai 2019.

Între timp, fermierii cultivatori de tomate din România au cerut ministerului să le redistribuie sumele plătite pe nedrept italienilor, dar oficialii le-au răspuns că nu pot face asta fără o decizie judecătorească.

O avocată specializată în fonduri europene consultată de VICE spune însă că fermierii au tot dreptul să ceară reîmpărțirea sumelor:

„Dacă în nota de constatare a APIA s-a consemnat că ajutorul financiar a fost acordat în mod necuvenit și s-a decis retragerea finanțării, celelalte persoane îndreptățite să primească o cotă parte din valoarea totală a sprijinului pot pretinde redistribuirea sumei acordate în mod necuvenit celor cinci societăți beneficiare”, a explicat avocata Georgiana-Raluca Trandafir.

Portalul instanțelor de judecată arată că nu există niciun litigiu prin care să fi contestat nota de control a APIA. Așa că ea este executorie, explică Trandafir.

La una dintre întâlnirile cu ministrul Petre Daea, aceștia i-au spus că suprafața foarte mare declarată de italieni i-ar putea duce pe mulți dintre ei la faliment. Răspunsul ministrului ar fi fost, spun fermierii: „Unii mor, alții apar”.

Ministrul s-a arătat, însă, indignat: „Niciodată! Este exclus așa ceva. Niciodată din gura mea nu vor ieși din gura mea asemenea cuvinte! Niciodată și cu nicio ocazie!”.

Întrebat de VICE ce măsuri a luat instituția pe care o conduce în cazul suspiciunii de fraudă, oficialul a cerut timp pentru a răspunde. A transmis apoi, prin biroul de presă, că „s-au luat măsuri pentru recuperarea sumelor”, dar nu poate furniza mai multe informații pentru că este o anchetă penală în curs.

O parte din documentarea acestui articol a fost realizată cu ajutorul platformei Investigative Dashboard, a rețelei internaționale de jurnaliști Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP).